Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cine-a pus partidu-n drum a avut un plan

Zoom Cine-a pus partidu-n drum a avut un plan

De câțiva ani, în România are loc o schimbare discretă a modului în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale. Prima modificare a fost aceea a finanțării campaniilor electorale. Astfel, încă din 2015, statul și-a luat responsabilitatea de a deconta cheltuielile electorale ale candidaților și partidelor. În același timp, a plafonat drastic aceste cheltuieli, legându-le de un număr fix de salarii minime pe economie, în funcție de poziția pentru care candidează fiecare. Nu se returnează decât cheltuielile electorale ale celor care obțin un număr anume de voturi, astfel încât cei care nu reușesc să atragă destui alegători își suportă din propriul buzunar campaniile. Măsura are părțile ei bune și părțile ei proaste, dar asta e altă discuție. În general, măsura este menită să scadă tentația la corupție a partidelor, care nu mai pot cere de la finanțatori sume nelimitate pentru susținerea campaniei electorale. Pe de altă parte, vorbim doar despre campaniile duse în perioada desemnată prin lege drept campanie electorală, în timp ce campaniile făcute în perioadele preelectorale nu sunt supuse nici unui control.

La finalul lui 2017, începutul lui 2018 s-a schimbat, însă, din nou, Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. De data aceasta, s-a umblat discret, dar extrem de profitabil la finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat.

Partidele aveau și au și în acest moment câteva posibilități de finanțare: cotizațiile membrilor, donațiile, subvențiile de la stat și alte surse (editarea de publicații, închirierea sau vânzarea de spații, vânzarea de bilete la diverse activități etc.). Ei bine, până în 2017, partidele parlamentare și cele care au obținut peste 50 de consilieri județeni sau consilieri în Consiliul General al Municipiului București primeau de la stat, în funcție de anumite criterii, maximum 0,04% din veniturile anuale ale bugetului de stat. În 2017, Mircea Drăghici, deputat și trezorier PSD, a propus un amendament la articolul 18, alineatul 2 al Legii 334/2006, astfel încât să existe și o limită inferioară a subvenționării partidelor politice, respectiv 0,02% din veniturile la bugetul de stat. Amendamentul a fost dezbătut în Senat, prima dată, iar senatorul PSD a modificat amendamentul. Astfel, pragul minim al subvenționării partidelor politice a fost coborât la 0,01%. Numai că nu din veniturile la buget, ci din PIB. În Senat nu s-a înregistrat nici un vot împotriva acestei modificări (83 pentru, 0 împotrivă, 10 abțineri). În Camera Deputaților, legea astfel modificată a trecut cu 222 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 6 abțineri. Voturile împotrivă au fost ale USR (22), unul al PNL și unul al unui deputat neafiliat. PMP s-a abținut (5 abțineri), alături de un deputat al minorităților. Altfel, toți au votat pentru această modficare: PSD, PNL, ALDE, UDMR, minorități, 4 neafiliați.

Ce a însemnat această modificare din pix a sumei la care se raportează procentul subvenționării partidelor? Destul de simplu: în 2017, ultimul an în care partidele au fost subvenționate prin raportare la veniturile bugetului de stat, Autoritatea Electorală Permanentă a plătit către partide (fără decontarea campaniilor electorale) 30.072.207,58 lei. În 2018, primul an în care subvenționarea partidelor s-a făcut prin raportare la PIB, AEP a plătit subvenții de 170.599.741,38 lei, respectiv 0,017 din PIB-ul anului trecut.

Conform legii, de la finalul lui 2016 și până astăzi, doar șase partide beneficiază de subvenție de la stat, prin intermediul AEP: PSD, PNL, USR, ALDE, PMP și UNPR. Cu mențiunea că UNPR nu primește în fapt subvenție, acordarea acesteia fiind suspendată din 2016 până la clarificarea statutului legal al formațiunii. Sumele aproximative primite de către partidele parlamentare drept subvenție în 2018 au fost următoarele: PSD – 97 de milioane de lei, PNL – 44,4 milioane de lei, USR – 13 milioane de lei, ALDE – 9,6 milioane de lei, PMP – 6,15 milioane de lei.

Ei bine, pentru 2019, Guvernul a propus în buget ca subvențiile pentru partidele politice să meargă la limita maximă, adică 0,04% din PIB. Asta înseamnă că numai subvențiile pentru cele cinci partide + UNPR să ajungă (fără decontarea banilor pentru campania de la europarlamentare și cea de la prezidențiale) la nici mai mult, nici mai puțin decât 409.000.000 de lei. Astfel, numai din subvenții, partidele politice parlamentare ar putea câștiga, în 2019, următoarele sume (aproximativ): PSD – 232,3 milioane de lei, PNL – 106,34 de milioane de lei, USR – 31 de milioane de lei, ALDE – 23 de milioane de lei, PMP – 14,7 de milioane de lei.

Sunt mulți bani? Nu sunt mulți, sunt foarte mulți. Elimină aceste sume alocate de la buget corupția din partidele politice? Nu știm și nu vom afla decât în momentul în care DNA va ajunge cu dosarele de corupție la perioada 2016-2019, perioadă în care s-a introdus decontarea campaniilor electorale de către stat și, mai apoi, creșterea subvențiilor către partide.

Cu tot cu decontarea campaniilor electorale din 2019, banii alocați partidelor politice din România ajung la o jumătate de miliard de lei. În 2020, probabil că suma va crește până la 700-800 de milioane de lei. La acești bani adăugăm salariile demnitarilor și ale aleșilor, considerabil crescute și ele, alături de cele ale funcționarilor publici. Întrebarea este, din nou: scade sau nu scade corupția în lumea dominată de elementul politic?

Doar trei mari dosare de corupție (Bechtel, EADS și Microsoft) au produs la bugetul de stat prejudicii de sute de milioane de euro, bani duși, în mare, spre finanțarea partidelor politice, într-o formă sau alta. Dacă am fi cheltuit, din 1990 și până astăzi, câte 100 de milioane de euro pentru finanțarea partidelor politice, am fi ajuns la un total de 2,9 miliarde de euro. Mult mai puțin, probabil, decât s-a furat în acești ani în numele partidului și cu aprobare de la partid. Dar nu, nu poate nimeni garanta că banii aceștia alocați partidelor sau campaniilor electorale vor opri corupția. Poate dacă s-ar schimba radical și pedepsele pentru corupție în scopul finanțării partidelor și alegerilor, iar DNA și-ar face cu adevărat treaba. Dar…

3 comentarii

  1. #1

    Cum dracu’ sa finanteze statul religia si politica, prin definitie activitati legate de constiinta fiecarui om? Nu ajunge ca finantam puscariasii de sute de ori mai bine ca si copiii? Sau “functionarii publici”, taietori de menta, ultra-supra numerici cu niste salarii si beneficii doar visate de unul care chiar produce ceva? Careva mare taietor de menta a zis ca in primarii mai exista oameni care “muncesc” pe salarii de mizerie de 3-4.000 de lei? Ca exemplu, la mine, acum 15 ani, primaria ocupa 3 camere (una era biroul primarului) si avea 8 angajati. Acum s-a inchis cam tot ce producea ceva, cam 15% din oameni sunt plecati, iar primaria ocupa 3 etaje si are vreo 40 de angajati (cam din 3-4 familii toti)!

  2. #2

    Interesant ar fi sa stim,foarte exact,tot ce finanteaza ,obligat sau nu guvernul,si de ce? OUG,partide,diverse alte asociatii,televiziuni,presa,persoane cu nu mai stiu ce merite,case regale …etc.,chiar nu sunteti curiosi?

  3. #3

    Finantam asistati sociali partide multinationale ..tot pe spatele ..poporului si nu avem nici un serviciiu de la stat si de la partide ! Risine ! Romani desteptati va ! Dati afara pe toti asa cum patronul ne da afara daca nu ne fdacem munca asa si ei ! Noi ii platim!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

bt
romania100

Editoriale
  • Cum a inventat mama lui Liviu Dragnea la ea în sat capotul, umbrela și bulzul geto-dac

    21 mai 2019

    Liviu Dragnea i-a smuls lui Petre Daea ciosvîrta oii de la gură, jucîndu-se cu ministrul Agriculturii de-a Don Quijote. Se vede însă că elevul Dragnea Liviu n-a aprofundat romanul cu […]

  • Să rezolvăm Securitatea!

    21 mai 2019

    Președintele României, Traian Băsescu, a fost securist (sînt documente). Premierul României, Radu Vasile, a fost informator al Securității (a recunoscut-o public fostul președinte Emil Constantinescu). Premierul Theodor Stolojan a lucrat […]

  • Despre ce vorbim?

    21 mai 2019

    Taximetriștii sunt pesediști, la asta se rezumă scandalul Uber. La fel ca pesediștii, ei nu au respect pentru reguli. Sunt mitocani, fac prețuri, conduc mașini mizerabile, la fel cum Liviu […]

  • Sasus captivus

    14 mai 2019

    Dacă C.T. Popescu și Emil Hurezeanu ar fi trăit pe vremea summit-ului de la Maglavit, cînd un cioban mut a purtat convorbiri rodnice cu Dumnezeu, n-am nici o îndoială că […]

  • Mahmurul și-a făcut datoria

    14 mai 2019

    Din denunțurile scoțienilor Walker, Ballantine și Chivas, care au continuat să colaboreze cu ofițerul Traian Băsescu și după ce acesta s-a repatriat de la Anvers, se înțelege că fostul președinte […]

romania100