Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cine mai luptă cu statul paralel?

Zoom Cine mai luptă cu statul paralel?

Statul paralel a scăpat din gingiile fără dinți ale PSD, care l-au molfăit vreme de doi ani și jumătate, mai mult gîdilîndu-l, e drept, dar atrăgînd cumva atenția asupra lui. Acum, dintr-o dată, el a dispărut, ca și cum i-ar fi căzut PSD-ului din gură într-o gaură de canalizare. A redevenit subteran, s-ar zice, fiindcă la suprafața partidului n-a mai rămas nimic care să amintească de trecerea lui furioasă prin dosarele de cadre. Premierul Dăncilă zice că n-a știut de existența lui fiindcă a fost plecată din țară nouă ani. Noua conducere a partidului a retractat insultele aduse “noii Securități” și “Binomului” și s-a dedicat muțeniei, lăsînd rușinea, penibilul și răzbunarea să cadă exclusiv asupra condamnatului Dragnea. Sfintele idealuri ale colaboraționismului au fost întinate, par să zică în cor pesediștii anti-Dragnea, iar dictatorul a fost executat așa cum se cuvine pentru subminarea pactului cu Serviciile.

Numai că, într-un colț îndepărtat al galaxiei roșii, pe o planetă tînără și aproape necunoscută, rebelii încep să se adune ca să lupte împotriva imperiului baronilor. Liviu Pleșoianu, deputat PSD, a încins aripa vigilentă a partidului și îndeamnă la război total împotriva “impostorilor”, “lașilor”, a celor “cocoțați în vîrf”, care au “predat PSD” sistemului.

Pleșoianu e plantat de Dan Voiculescu în PSD prin jgheabul Antenei 3 și face parte, poate fără știrea lui, din planul unui bătrîn securist de a-și construi rețele în politică. Numai că Pleșoianu s-a dovedit mai perspicace decît s-au așteptat pesediștii și a depășit limitele misiunii. Un tînăr inteligent, educat, plăcut, atent la nuanțe nu e greu să strălucească într-un partid de proști. Pleșoianu și-a construit cu răbdare o cauză onorabilă din supravegherea abuzului judiciar, a poliției politice, a ceea ce există sub porecla statului paralel. S-a documentat, a argumentat, a ieșit la bătaie, a practicat o sinceritate convingătoare și a arătat energia și curajul care i-au lipsit întotdeauna PSD-ului. A fost un soldat aproape solitar prin onestitatea și hotărîrea lui, și, de aceea, niciodată luat în calcul de șefi pentru o promovare.

Acum, tînărul Pleșoianu încearcă recuperarea memoriei statului paralel. După întemnițarea lui Dragnea, partidul a fugit de concluziile ei ca dracul de tămîie. Frica și lăcomia par să-și fi dat iarăși mîna la căpătîiul PSD. De aceea, steagul fluturat de Pleșoianu – deocamdată mic, dar anunțînd averse și vijelii – măsoară nivelul de impostură al noii conduceri. Pleșoianu forțează, pe fondul unei evidente derute generale, o candidatură la președinție, un congres extraordinar, o confruntare cu baronii care au semnat presupusul contract de vînzare-cumpărare cu Cotroceniul. Iar din această luptă dialectică între nou și putrezit pot răsări, ca din fertilizarea cu bălegar, vlăstarele de mîine ale social-democrației.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]