USR și-a devorat președintele, l-a înghițit cu tot cu fulgii lui de papagal, așa cum o moluscă marină își înghite prada, așa cum o revoluție își înghite fiii. Partidul, născut (în felul lui) dintr-un elan tineresc, care avea la bază o orientare civilă, pare să se fi predat definitiv unor comandamente de intelligence. Useriștii și-au vîndut liderul în buna tradiție a boierilor trădători. Bun, prost, așa cum era el, Barna simboliza partidul original, USR-ul cu istorie și personalitate, pe lîngă care PLUS-ul n-a reușit niciodată să fie mai mult decît un ofițer de companie.
Cioloș e un personaj internațional, fabricat în Franța din materie primă ieftină, de proveniență românească. Ca și Sigfried Mureșan, ca și Daniel Funeriu și ca foarte mulți alții despre care s-a aflat, el a fost impus de Servicii. Atît Serviciile interne, obediente, cît și Serviciile externe, suzerane, l-au impus pe Cioloș mai întîi ca ministru al Agriculturii, apoi comisar european pe agricultură, prim-ministru al guvernului tehnocrat din 2015-2016, șef al grupului Renew Europe în Parlamentul European și, în fine, președinte la USR. De altfel, Băsescu însuși a scăpat porumbelul din gură și ne-a spus, în 2015, că „toată lumea știe: noul premier al României va fi Dacian Cioloș“.
Acum, Cioloș a fost pus președinte la USR, deși în ultimii ani a lipsit din politica partidului, deși în momentul crizei guvernamentale, cînd USR-PLUS ieșea de la guvernare și avea nevoie de lideri, el a plecat la Paris să se vadă cu Macron. Dar, dacă ne oprim puțin la cuvîntul „Macron“, vom vedea că lucrurile cumva se leagă. Căci Macron nu e doar figurantul care a ajuns președintele unei Franțe manipulate, ci și reprezentantul celei de-a doua puteri politice și economice a Europei. După ce SUA l-a avut pe Băsescu la picioare, după ce Germania și-a pierdut iluziile cu Iohannis, e acum rîndul Franței să-și încerce norocul la Cotroceni cu Cioloș.
Nu e vorba despre ipoteze, ci despre traseul demonstrabil, cu declarații, fapte și documente, cu contracte, sentințe în Justiție și gesturi politice ale celor doi președinți, Băsescu și Iohannis. La Cioloș, pilotajul francez e și mai vizibil, el începînd cu studiile, căsătoria, selecția la comisariatul european pe agricultură, pozițiile macroniste și locul ocupat în grupul Renew.
Dacă țineți minte bancul cu „Noi, golanii românești, ardem fetele rusești cu viteză americană și cu tactică germană“, vă puteți face o idee despre congresul USR-PLUS, unde băieții lui Ardelean i-au păcălit pe ai lui Coldea, cu viteză românească și tactică franțuzească.
Dreapta are de pe acum un candidat la prezidențialele din 2024: pe Dacian Cioloș. Și, după cum arată echipa cîștigătoare de la PNL, liberalii nu vor putea produce ceva mai bun. Iar dacă prin celebra manevră Dăncilă-Vadim, Serviciile îi vor aranja lui Cioloș în turul doi un candidat din clasa Ciolacu, Parisul va avea asigurată victoria. În fond, Franța, a cărei contribuție istorică la modernizarea României e de departe mai mare decît a celorlalte două state suzerane, e perfect îndreptățită să-și ceară tainul. Vive la France!
3.196 de vizualizări
Oare ăștia își plătesc firmanul din buzunarul lor sau din al nostru?