Să te ferească Dumnezeu de zelul prostului! Ce s-a gîndit Liviu Pop la despărţirea de Ministerul Educaţiei? Să-l rîcîie puţin pe Băsescu la masteratul pe care nu-l are. Ia să vedem cum l-a obţinut în Norvegia… a făcut Pop pe subtilul. Lui Băsescu atîta i-a trebuit. Să aibă de ce să mai povestească o dată ce-a făcut în cariera sa „excepţională” de căpitan de nave. Şi apoi să-i hăţuiască pe rataţii din politică. Nu zic că n-are dreptate, că eşuaţi profesional s-au băgat în politică şi s-au împopoţonat cu tot soiul de titluri falsificate.
Oare însă cînd preşedintele se pronunţa despre cei care n-au reuşit în viaţă şi s-au făcut politicieni n-a început să sughiţe fiica sa, Elena? Căci, cu oricîtă îngăduinţă, despre ea nu se poate spune că a renunţat la o carieră de succes pentru a se consacra politicii. Observaţia asta i se aplică şi lui Liviu Pop, ex-ministrul care-şi umflă obrajii a pagubă înainte de a vorbi şi care habar n-are ce-i acela un masterat, spre mulţumirea preşedintelui, care l-a contrat scurt, fără a se obosi să-i spună pe nume.
Dacă pe acest cum îl cheamă Traian Băsescu l-a tratat cum merita, cu Ecaterina Andronescu s-a purtat mitocăneşte, cerîndu-i o declaraţie că nu şi-a plagiat lucrarea de doctorat. Ca unul care se laudă că ştie tot ce se întîmplă în România, Băsescu trebuia să fie informat că teza de doctorat a Ecaterinei Andronescu e citată ca lucrare de referinţă în medii academice incontestabile, din străinătate. Şi dacă preşedintele Băsescu a uitat, îi reamintesc că a mai învestit-o o dată ca ministru al Educaţiei, pe Ecaterina Andronescu, fără să-i ceară nici o declaraţie despre doctorat.
