Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Comitete și comiții, modelul european

Zoom Comitete și comiții, modelul european

Săptămâna trecută ne aplecam puțin asupra Consiliului Economic și Social, chiar și cu riscul de a părea că-i dăm o mână de ajutor premierului Florin Cîțu, enervat peste măsură că CES nu a aprobat pozitiv bugetul, dând din înotătoare ca focile în fața peștișorului agitat de dresor. Dar, scriam și atunci, CES nu este o inutilitate ipocrită inventată de România. Nu, CES face parte dintre instituțiile copiate fără discernământ de la UE. Nici nu mai știm astăzi dacă la cerere sau din slugărnicie, ca parte a procesului de integrare europeană. Reluăm puțin, din partea de concluzii: Consiliul Economic și Social, ale cărui baze au fost puse în România în 1997, este, de fapt, un organism guvernamental, finanțat integral de la bugetul de stat, prin care Parlamentul și Guvernul mimează consultarea cu societatea civilă din ONG-uri, cu sindicatele și cu patronatele. Având acest alibi la îndemână, mai ales că toți cei 45 de membri ai CES sunt plătiți consistent de către stat, Guvernul și Parlamentul pot declara că s-au consultat cu niște oameni plătiți de ei și că părerea societății civile a fost exprimată. Fiind vorba doar despre avize consultative, părerea societății civile, a sindicatelor și a patronatelor nici măcar nu trebuie citită de către legiuitori, cu atât mai puțin ascultată sau respectată.

Comitetul Economic și Social European a fost înființat

în 1958, în baza unei decizii luate în 1957. Conform descrierii oficiale, CESE (sau EESC, EcoSoc pe vechi) este un organism consultativ al Uniunii Europene care ar trebui să permită partenerilor sociali (reprezentanți ai angajatorilor, reprezentanți ai angajaților și reprezentanți ai altor organizații) să-și comunice opiniile Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene. Sau, cum spun chiar oficialii instituției, „CESE este vocea societății civile organizate“. Pentru că, nu-i așa, nu putem sta de vorbă decât în mod organizat, cu persoanele și organizațiile agreate, nu cu orice neafiliat venit de pe stradă, indiferent de cât de mulți oameni ar reprezenta în mod real. Din CESE nu fac parte reprezentanții oamenilor, ci reprezentanții unor organizații. Că astea au doi membri sau 200.000, tot aia.

În mod normal, reprezentanții oamenilor la vârful Uniunii Europene sunt membrii Parlamentului European. Pentru că de aia se țin alegeri pentru Parlamentul European la fiecare cinci ani. Cetățenii UE își aleg reprezentanții în PE în funcție de programe și platforme, iar acești reprezentanți ar trebui să fie cei care decid viitorul UE, în funcție de mandatele încredințate de oamenii din țările lor de origine.

Asta este teoria. Practica, însă, e complet diferită. Comisia Europeană este, deseori, mult mai importantă decât Parlamentul, deși membrii CE nu sunt aleși direct de către cetățenii UE, ci în urma unor negocieri de foarte multe ori perpendiculare democrației.

La această lipsă de transparență

generalizată și taman în numele transparenței și democrației se adaugă aceste organisme tip CESE sau Comitetul Regiunilor, menite să dea iluzia dialogului. Dar câți oameni din România, câți dintre cei implicați în organizații patronale, sindicale sau ale societății civile știu că țara noastră are 15 reprezentanți în CESE, câte cinci pentru fiecare ramură? Câți știu că acești 15 reprezentanți ar trebui să le facă auzite păsurile la nivelurile decizionale ale UE, câți știu că ar mai putea exista un filtru la nivelul UE astfel încât interesele unor industrii naționale sau ale unor pături sociale să fie reprezentate la cel mai înalt nivel?

Conform articolului 32, alineatul a) din Legea 248/2013, reprezentanții României în CESE ar trebui desemnați prin consens sau prin vot majoritar de către fiecare parte reprezentată în CES. Adică de patronate, sindicate și ONG-uri. Dar același articol spune, la alineatul b), că dacă CES nu face nominalizările pentru CESE cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul pentru desemnarea reprezentanților, atunci numirile le va face direct Guvernul. Și nu în baza unui proces transparent.

Cum anul trecut CES nu și-a găsit timp

să desemneze reprezentanții României în CESE pentru mandatul 2020-2025, căci desemnarea membrilor CES s-a făcut cu întârziere, desemnarea a făcut-o Guvernul, care a trimis către CESE lista reprezentanților aleși în baza unor criterii deloc transparente.

Iar dacă reprezentarea sindicatelor și a patronatelor este problema lor, să vedem cine, totuși, reprezintă societatea civilă.

Guvernul României, așadar, a ales drept reprezentanți ai societății civile din România în CESE pe următorii: Elena-Alexandra CALISTRU – președinta Asociației Funky Citizens; Cristian Mihai ENESCU – membru al Asociației EcoAssist; Cristian PÎRVULESCU – președinte de onoare, Asociația Pro Democrația (APD); Ionuț SIBIAN – director executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), membru în Consiliul Director – Fundația Orange; Tudorel TUPILUȘI –președintele Asociației Nevăzătorilor din România.

Aceasta este societatea civilă, organizată, oficială, agreată de către Guvernul României. Dacă vă simțiți reprezentați, aprindeți repede lanternele telefoanelor mobile și săriți. Căci, se știe, cine nu sare ia condamnare.

CESE are 329 de membri (ca și Comitetul Regiunilor)

din toate statele membre. Adică aproape jumătate din numărul europarlamentarilor. Dacă pui la un loc CESE și Comitetul Regiunilor mai faci de un Parlament, doar că membrii acestor organisme nu sunt aleși în mod democratic și nu reprezintă decât interesele organizațiilor care i-au trimis acolo. În plus, nu au absolut nici o responsabilitate, în fața nimănui.

Chiar dacă membrii CESE nu primesc indemnizații pentru prestațiile lor în Comitet, ei primesc câte 290 de euro pe zi pentru perioadele în care participă la ședințele CESE. Acești bani trebuie să acopere costurile de masă și cazare la Bruxelles, fără să fie nevoie ca sumele să fie decontate. Transportul este plătit separat. În 2020, însă, deși cele mai multe ședințe ale CESE au avut loc online, membrii organismului au primit cei 290 de euro/zi de ședință fără să aibă cheltuieli legate de cazare, de exemplu.

La nivelul Parlamentului European există numeroase voci care cer reformarea sau chiar desființarea CESE, văzut ca un organism depășit, extrem de costisitor și irelevant, căci Parlamentul European de astăzi nu mai este la fel de slab și nereprezentativ ca acela din 1958, când a început să funcționeze CESE.

CESE are un buget anual de aproximativ 150 de milioane de euro, 329 de membri neindemnizați și avea, în 2019, 668 de angajați permanenți. Tot în 2019, la un buget anual de 142 de milioane de euro, CESE a elaborat doar 127 de opinii (principala sa obligație): 72 la cererea PE/CE/Consiliului UE și 25 din proprie inițiativă. Acest lucru a stârnit indignarea europarlamentarilor, care au declarat că peste un milion de euro pentru o opinie este extrem de mult.

Încă din 2012, de când se tot cere reformarea sau desființarea CESE din ce în ce mai serios, s-a spus de spre CESE și despre Comitetul Regiunilor că sunt organizații „care cheltuiesc ca și cum n-ar exista ziua de mâine“. Ziua de mâine există, însă, și orice reprezentant al „societății civile organizate“ are și el nevoile lui, printre care și niște bani câștigați ușor, de pus deoparte.

2 comentarii

  1. #1

    Nu contenesc sa ma mir cu cata incapatanare , cu cat stoicism descalciti aceste paienjenisuri la care si uciga-l toaca a renuntat

  2. #2

    Funky Citizens-probabil nu mai e un secret pentru nimeni ca e sponsorizata masiv de G.Soros…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Norocul rîmă-n soarele cu pete

    13 aprilie 2021

    Norocul rîmă-n soarele cu pete precum un porc umflat cu diamante, cum l-aș ademeni-n vîrtej și pante spre cocinile sfinte să se-mbete, frică îmi e să nu ne creadă plante […]

  • Boala băncii nebune

    13 aprilie 2021

    România a împrumutat săptămîna trecută 3,5 miliarde de euro de pe ceea ce Guvernul numește „piețele externe“. Aceste piețe puteau să fie și interne, fiindcă ele reprezintă, de fapt, băncile-mamă […]

  • Prizonierii lui 5%

    13 aprilie 2021

    936.864 de români au votat, în decembrie 2020, cu alianța USR-PLUS pentru Senat și 906.965 de cetățeni români au votat cu alianța USR-PLUS pentru Camera Deputaților. Nici măcar 5% din […]

  • Rugăciunea preafrumoasei blondine către jandarmul călare pe situație

    6 aprilie 2021

    Motto: ,,Nu pot, nu pot, fată mare, Că mi-e murgul slab de șale“ Stimată și iubită, în veci, Jandarmerie, te rog să-mi pui cătușele și mie. Și fiindcă disperarea mă […]

  • Miracolul prostiei românești

    6 aprilie 2021

    Pentru o clipă s-ar fi putut crede că Iohannis revine din lunga stare vegetală, că transformarea dulapului în om, pe care alchimiștii au negat-o veacuri la rînd, se petrece chiar […]