Constantin Hogea este primarul Tulcei din 2004. Primele trei mandate le-a obținut candidând din partea PD/PD-L, iar cel de-al patrulea mandat l-a obținut candidând independent, după ce un fost coleg de partid l-a denunțat la DNA. Dosarul deschis de procurorii anticorupție a fost respins de către judecători, dar l-a costat două luni de arest preventiv, alte luni de arest la domiciliu și imposibilitatea de a-și exercita funcția timp de aproape șase luni. Acum, ca independent, speră să-și ducă la bun sfârșit manadatul câștigat în iunie 2016.
Patrick André de Hillerin: Sunteți, de anul acesta, primar independent. Ce presupune această independență?
Constantin Hogea: Un primar independent este oarecum mai liber de sarcini din zona politică și poate să se dedice 100% unor chestiuni de administrație publică, fără a mai avea în spate nu neapărat niște obligații, dar măcar o viziune a partidului care l-a susținut de care nu poate să nu țină cont. Pe de altă parte, dacă în Consiliul Local există o majoritate care nu reprezintă politic partidul care l-a susținut anterior, pot apărea probleme sau încordări politice care să-i creeze probleme în promovarea unor anumite proiecte și hotărâri de Consiliu Local. Dar, în general, este o mare greșeală, atât de pe poziția de primar, cât și de pe cea de consilier local, să te cantonezi doar în exprimări politice, pentru că cetățenii și-au votat primarul și consilierii în ideea de a administra niște proiecte care vin în sprijinul comunității. Eu n-am făcut niciodată greșeala de a apărea în fața opiniei publice ca un exponent politic, ci am încercat să apar drept primarul localității, cel care administrază o comunitate, nu ca om politic. După trei mandate politice vreau, pe cât posibil, să-mi respect noul statut de primar independent, vreau să fiu echidistant în tot ceea ce înseamnă manifestările și exprimările politice și îmi exprim disponibilitatea de a colabora cu toți consilierii locali, indiferent de partidele din care provin, pentru a promova proiectele de care Tulcea chiar are nevoie.
P.A.H.: Descrieți un alt fel de “coabitare”, asemeni celei de la debutul primului guvern USL…
C.H.: Păstrând proporțiile, pentru mine e mai simplă o astfel de abordare a colaborării cu toate partidele, pentru că, fiind decroșat de sarcini politice, nu trebuie să dau explicații nimănui. Nu mai am șefi politici, șefii mei sunt cetățenii. Situația mea e mai ușoară decât cea a președintelui Consiliului Județean, care e și președinte de partid, dar cred că și domnia-sa înțelege că principala sa sarcină este cea de administrator al județului și are destulă experiență ca să înțeleagă că politica mare e una, iar ceea ce facem noi aici e altceva.
P.A.H.: În cele trei mandate de primar de până acum ați prins mai multe guverne. Care dintre aceste guverne a fost cel mai cooperant din punct de vedere al susținerii zonei?
C.H.: Am avut satisfacții în timpul mandatelor unor anumite guverne, am avut și dezamăgiri… Vreau să spun că o dezamăgire într-un guvern care, cel puțin politic, ar fi trebuit să fie apropiat de mine a fost atunci când eu, ca primar, m-am dus să solicit la nivelul Ministerului Transporturilor ca portul și cheul, infrastructura portului Tulcea să revină autorităților locale. Atunci Ministerul Transporturilor fiind condus de un ministru care reprezenta partidul pe care, la vremea respectivă, îl reprezentam și eu. Am avut surpriza neplăcută să constat că n-a existat nici un fel de susținere. Pe de altă parte, pot să spun că am avut satisfacția unor susțineri guvernamentale în momente când, politic, guvernul nu era din zona mea de exprimare. Nu pot avea o detașare foarte clară pe mandate, dar am avut și surprize plăcute din zone guvernamentale de la care nu mă așteptam, sau surprize neplăcute din guverne care, cel puțin din punct de vedere politic, ar fi trebuit să fie alături de mine.
P.A.H.: Ați atins un subiect sensibil zilele acestea. Sperați să vedeți faleza din Tulcea refăcută până la finalul acestui mandat?
C.H.: O, Doamne, este obligatoriu. Este un angajament asumat atât de mine, cât și de președintele Consiliului Județean. Sperăm ca în doi, maximum trei ani să vedem faleza reabilitată, dar și să avem certitudinea că aceasta funcționează în interesul tulcenilor. Acum, veniturile aduse de portul Tulcea merg la Galați, în condițiile în care investițiile făcute de APDM Galați în faleză sunt zero. Există niște eforturi depuse la nivel înalt, iar cel care ne susține foarte tare de ani de zile pentru recuperarea falezei este domnul Ivan Patzaichin, împreună cu asociația sa.
P.A.H.: Va reuși Tulcea vreodată să fie un oraș turistic de sine stătător sau va fi mereu doar un oraș de tranzit spre Delta Dunării?
C.H.: Este foarte greu, pentru că, știm cu toți, principalul punct de atracție al județului Tulcea este Delta Dunării. Majoritata turiștilor care vin aici vin să vadă Delta, iar din acest punct de vedere Tulcea este un oraș de tranzit… Niciodată n-o să putem și nici nu vrem să concurăm cu Delta Dunării. Noi vrem doar să completăm ceea ce oferă Delta, prin ceea ce facem. Intenția noastră este să oprim turiștii în drum spre sau la plecarea din Delta Dunării cu o zi sau două în plus față de ceea ce-și propuseseră, astfel încât să profităm de ceea ce poate însemna orașul ca valențe turistice. Am finalizat câteva proiecte cu finanțare europeană, încercând să creăm puncte de atracție pentru turiști. Și o zi dacă îi ținem în oraș deja ar fi un câștig enorm pentru noi.
P.A.H.: În Tulcea au loc, de ceva vreme, din ce în ce mai multe evenimente culturale. Există o strategie a autorităților locale în acest sens sau pur și simplu se întâmplă și aveți noroc?
C.H.: Putem să considerăm că pur și simplu se întâmplă. Paradoxal, pentru un oraș care nu face parte din categoria orașelor mari, există foarte mulți oameni care-și doresc manifestări culturale de elită. Așadar, evenimentele au loc pentru că există acești oameni. Dacă, însă, acești oameni nu sunt susținuți, sprijiniți în demersurile lor, riști să ai o comunitate activă, orientată spre manifestări de calitate, care, nesprijinită, dispare, renunță. Așa că ar fi fost păcat să nu profităm de energia asta existentă, să nu ajutăm, ca autorități locale, toate aceste manifestări. Acum pot spune, cu toată simpatia, că Tulcea este mult peste orașe ca Galați, Brăila sau Constanța, și am putea fi un pol regional din punctul ăsta de vedere.
P.A.H.: Dar numai finanțările date de Consiliul Local sau de Consiliul Județean pentru manifestările culturale nu sunt și nici nu vor fi vreodată suficiente. Cum credeți că ar putea fi atrași oamenii de afaceri locali pentru a sprijini astfel de evenimente?
C.H.: Oamenii de afaceri din zonă au trecut printr-o perioadă economică grea. Acum poate e mai bună, dar oarecum staționară. Dacă vorbim despre oamenii de afaceri care activează în zona hotelieră sau în cea turistică, să nu uităm că ei beneficiază primii de toate aceste proiecte care se desfășoară în Tulcea. Ar trebui ca și ei să găsească soluții pentru a sprijini aceste menifestări, pentru că sunt printre beneficiarii direcți. Sunt nenumărate evenimente în timpul cărora orașul este plin de turiști și, teoretic, oamenii de afaceri din industria tursimului ar trebui să fie alături de noi în sprijinirea acestor evenimente, ceea ce nu se întâmplă mereu. Este clar că principala valență a Tulcei este cea turistică, iar viitorul chiar ăsta este, nu industria grea, poluantă, ci dezvoltarea durabilă.
Mai aveti fabricā de conserve, acolo la Tulcea? Aa, scuzati, fabrici nu mai avem de mult. Atunci cu ce bani sā vinā turistii āia?
aleku, esti confuz.