Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

COSTI ROGOZANU: „Avem categoria corona-hominid care caută click-uri pe Facebook cu postări de ură stupidă”

Zoom COSTI ROGOZANU: „Avem categoria corona-hominid care caută click-uri pe Facebook cu postări de ură stupidă”

În afară de sfaturile pe care le primim dela medici și de la politicieni – unele aiuritoare! –, în momente nasoale e bine să vedem cum stăm și ce facem, la bucată și în grup. Ca inși, dar și ca „națiune, fii deșteaptă!”. Despre asta am stat de vorbă cu scriitorul și gazetarul Costi Rogozanu, om de stînga, fără de partid, cu o inteligență scăpărătoare și de un scepticism cît se poate de sănătos.

Cristian Teodorescu: Cum crezi că stăm în mentalul nostru colectiv cu teama/spaima de coronavirus?

Costi Rogozanu: Teama, în cazul unui flagel, e de două feluri: teamă individuală, familială, tribală, de clan etc. și, cea de-a doua, teamă a unei comunități care se simte totuși apărată de stat. Pentru mulți români, statul român nu mai există: dacă nu ești bugetar sau pensionar, statul român e un fel de SRL minimal preocupat cel mult de o castă de „speciali”. Dacă tot pomenești de un „mental colectiv”, aș zice, luîndu-mă după ce văd, că avem o foșgăială masiv tribală a unor cetățeni pentru care statul român a existat poate cîteodată doar cu cîte o amendă de depășirea vitezei. Iar cealaltă teamă, teama de clan, familială,e prezentă, dar e de fapt dezastru, în fața virușilor se rezistă cu infrastructuri complexe ale civilizației umane, nu cu „celula de bază”. Vaccinul nu s-a inventat la un grătar cu familia și prietenii.

C.T.: Cum te ferești tu de această treabă?

C.R.: Bag ceai de ghimbir cu Boccaccio, ceva Playstation, seriale tâmpite de pe Netflix, ca toată lumea. Mă uit la filmul cu lacrimi și muci al lui Soderbergh, Contagion. Nu ies în oraș fără să fie mare nevoie, drumul spre serviciu și acasă trebuie să fie cît mai îndepărtat de semeni (culmea e că-mi iese chiar și cu transport public, că în autobuze chiar nu e așa aglomerat – toți s-au refugiat în mașini personale), ce facem cu toții, cred, sper. Bine, eu am și un fond sănătos mizantropic, care sper să mă apere în aceste momente grele. Mor de rîs cu ăia care spun să nu duci mîna la față. Dusul mîinii la față ne face oameni. Încercați să n-o faceți și vă veți simți ca niște creaturi ale lui Frankenstein. Sigur, și degetul în nas ne face oameni, dar nu e esențial să fii prea uman, nu exagerați.

C.T.: Ce zici despre românii care spun că vor morțiș să se întoarcă acasă din Italia aflată în carantină totală?

C.R.: Am văzut că se mai miră cîte un analistcă fug unii români din Italia direct acasă. Păi, unde să fugă? A, că unii aberau că România din diaspora ar fi un soi de țară ideală care știe să trăiască „ca afară”, asta e pentru cine pune botul la propagandă ieftină. Realitatea a fost una dureroasă tot timpul: că majoritatea zdrobitoare a celor plecați era compusă din România mică și uitată, rural și mic urban, fugită să supraviețuiască, și nu în condiții bune nici acolo. Sînt mulți care lucrează în precaritate, la gri, la negru, sînt semiexcluși, izolați de societățile în care trăiesc sau tolerați. Or, coronavirusul ne arată, brutal, fix cum ne-au „aranjat” conducătorii noștri (români și europeni) treptat: corona lovește în săraci, în excluși, în migranți, în bătrîni, în vulnerabili de toate felurile, și români din ăștia avem cu milioanele. Într-o astfel de luptă darwinistă cu care am fost practic educați să trăim, să ne mirăm acum că devenim nomazi la o gripă mai serioasă a omenirii? Eu nu mă mir. Ba chiar sînt alături de ei. Ar trebui primiți acasă rapid și ar trebui ca statul să facă ce n-a făcut pînă acum: să existe (să le explice clar ce au de făcut, să-i trateze omenește în carantină, să dea cît trebuie la Sănătate la următoarea rectificare bugetară).

C.T.: Dar despre rubedeniile lor care le spun să rămînă acolo?

C.R.: Avem categoria corona-hominid care caută click-uri pe Facebook cu postări de ură stupidă. Unii dintre aceia care vin acasă și se plimbă peste tot, unii răspîndind boala, sînt pur și simplu oameni care nu știu ce e aia societate: nu au prins-o niciodată, nu i-au văzut binefacerile. Alții se conformează atît cît te poți conforma într-o atmosferă absurdă, am văzut și în state mai evoluate cum o iau grupuri întregi razna și fug unde văd cu ochii cu un bax de hîrtie igienică în spinare. Deci conaționalii care își suflă mucii pe pereții virtuali declarînd sobru că sînt atacați de „iresponsabili” din Italia ne-ar face un mare bine tăcînd.

C.T.: Crezi că disputele politice de la noi despre coronavirus ar trebui să înceteze?

C.R.: Nu, dar ar trebui să fie pe bune politice. Nu bătălie nesfîrșită pe rente. Avem alegeri anul ăsta. De ce dracului nu vorbim serios despre ce sistem de sănătate vrem? Dăm procentual cei ai puțini bani la Sănătate din UE și după aia ne dăm de ceasul morții că nu sîntem pregătiți. Iohannis a reușit să fie penibil cu anticipatele lui, PSD e penibil prin pasivitate, USR e penibil prin caznele lui de a se da antisistem cînd pe frunțile lor scrie „sistem”. Ar fi dat-o de gard cu anticipatele și dacă nu era coronavirus. Ce e mai grav e că această stare de urgență conservă statuquo-ul. Efortul nostru ar trebui să fie tocmai să-i stresăm politic, să le schimbăm agenda. Dar presa e arondată după plătitori, mulți au ajuns simpli moderatori de teleshopping politic. Iar liderii noștri, cînd ies, zic repede că vor să protejeze afacerile, afacerile și atît, uită mereu să vorbească despre esență: cetățean, ce faci cu el, pentru el, ca angajat, ca speriat, ca ce o fi.

C.T.: Există un coronavirus de dreapta și altul de stînga?

C.R.: Există și un coronavirus centrist care e cel mai amuzant acum, e ăla care-ți zice: stai izolat, nu te duce la muncă, închide-te în dulap și dup-aia îți zice: aoleu, cad bursele, cheltuiește tot ce ai ca să salvăm capitalismul. Apoi, să nu uităm că singura mare miză politică a guvernării actuale a fost să mai privatizeze o bucată dinSănătate. O măsură foarte de dreapta. Cu cîteva luni înainte, PSD privatizase analizele și băgase coplata. A venit virusul ăsta și ne-a amintit tuturor că sănătatea publică pentru toți e singura care poate lupta cu diverse maladii serioase. Coronavirus ne-a amintit că, fără măsuri de stînga, scrie Darwin pe noi. În România, o țară plină de analfabeți politic, probabil se vor mai mira ani de zile că pînă și Macron și Merkel s-au apucat să vorbească „socialist” când le-a lovit țara virusul: cheltuieli publice mari pe sănătate publică, intervenție puternică a statului etc.Însă avem niște rotițe defecte prin căpățîni. Murim de indignare că unul sau altul răspîndesc viruși. De parcă ar face-o intenționat. Dar nu murim de indignare că, de o lună de zile, duduie exportul paralel de medicamente și materiale care ne puteau ajuta în criză, iar Costache a venit cu ideea să oprească coloana de TIR-uri abia acum vreo două zile.

C.T.: Ce efecte politice ar putea avea coronavirusul la noi?

C.R.: Se văd instantaneu lumile vesele și stupide în care trăiesc elitele din România. Nu e vorba doar de încăpățînări ridicole cu anticipatele ale unui președinte aerian. Ci incredibilul decalaj între felul în care gîndesc politicieni europeni diverși ideologic și praful de pe mobilierul politic românesc. Un efect politic dezastruos ar putea apărea, însă. Gîndiți-vă la momentul TRIAJULUI. Dacă ajungem la acel nivel al crizei în care în spitale trebuie selectați cei care merită salvați și cei care nu mai merită. Va fi un moment politic teribil. Și cred că ar putea ieși la iveală tot ce e mai scîrbos, tot puroiul pilelor, privilegiilor va țîșni cu putere.De altfel, niște semne avem – îi tot văd roind pe la televizor pe guvernanți care se laudă cum își fac ei testele, deși regulile carantinării parcă erau clare, la fel și ale testării.

C.T.: Dar sociale?

C.R.: Și social se va vedea singura mare filozofie a ultimelor decenii: individualism feroce. Românii poate au pașaport, dar nu mai au sentimentul apartenenței, trauma socială principală a fost dispariția a ceea ce se cheamă „societate”, pentru cei mai mulți dintre noi, solidaritatea care să treacă de granițele familiale și de clan. Sînt efecte generale ale neoliberalismului în toată lumea. Un alt efect deloc neglijabil ar putea fi un soi de stat polițienesc care să acționeze nedrept și discreționar – situațiile de urgență sînt întotdeauna prilej de mari nedreptăți sociale.

C.T.: Va apărea un nou Decameron sau vreun echivalent al Ciumei lui Camus după această pandemie?

C.R.: Boccaccio descrie cum fug unii din familii bogate să-și spună povești pe o moșie de lîngă Florența. La noi, băieții și fetele de bani gata se bagă în politică sau sînt angajați la stat. Deci nu prea se poate Decameron românesc. Dar un Decameron scris la Davos, de ce nu? În fond, marea fantasmă a bogătanului de mileniul III și a clasei de mijloc aspirante ar fi izolarea perfectă și apărarea de „infectați”. Sînt posibile mari romane „pandemice”, dar gripa nu are măreția ciumei. E mai perfidă, are mai curînd calitatea de a expune nedreptățile sociale deja comise. Ca să nu mai spun că ne-am luat cu gripa și am uitat în ce rahat sîntem cu criza climatică. Ar fi penibil să scrii un roman bun despre gripă peste cîțiva ani și apoi să fii luat de o tornadă pe la Dorohoi.

C.T.: Tu, ca ateu, cui te rogi în asemenea nenorocite împrejurări?

C.R.: Eu, ca ateu, nu mă rog, doar iau notițe.

C.T.: Asta-i viața sau ăștia sîntem?

C.R.: Asta-i gripa, deocamdată. Sînt semne de criză economică. Și cu gripă, și fără job, și cu ciolaci și iohanniși la televizor, nu se-arată nimic bun, iar ce e mai deprimant e că s-ar putea să ne fie dor în viitor de ăștia care sîntem acum.

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Am inteles, domnul Rogozanu este dusman al civilizatiei occidentale. Pentru cei nestiutori, noi acum suntem in civilizatia moderna occidentala postiluminista, o civilizatie a haosului si raului incetatenit la nivel de individ.
    Roadele acesteia sunt negarea lipsurilor proprii ori cu acuzarea celuilalt, plin de autosuficienta ori de atitudinea “da’ si ti faci aia, de ce imi reprosezi asta”. Costi Rogozanu.

    • #2

      Nu e C.R. nici un dușman al Occidentului. E un tip care crede în social democrație, ceea ce nu e o vină, ci o opțiune.

  2. #3

    Aprob pozitiv, dle Teodorescu. Personaje precum dl Rogozanu sunt utile si necesare fiecarei orientari politice ( stanga-dreapta), intrucat pot semnala derapajele comise de catre acestea, fara a putea fi demonizate de catre liderii politici ( pentru cei din dreapta esichierului politic imi pare ca dl Daianu joaca acest rol). Vom ajunge sa zicem candva; ce bine era cand nu era ( asa ) rau. Servus,

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]

  • Nu-l deranjați pe mandolinist!

    19 mai 2020

    Ludovic Orban s-a trezit, fără voia nimănui, un soi de stăpân absolut al României pe durata stării de urgență și, mai nou, pe durata stării de alertă. Din angajatul fictiv […]

  • Sfînta Mona

    12 mai 2020

    Săptămîna trecută, la Ateneu, a avut loc congresul băutorilor de spirt medicinal din România, cu ocazia însființirii celor doisprezece martiri căzuți la datorie într-o singură zi după ce s-au împărtășit […]

  • Sfînta prostie și păcătoasa fecioară din Luxemburg

    12 mai 2020

    Pe lista templelor prostești, ridicate de români unor zeități greșite, pe locul doi, după edificiul cu nume de cod Petrov, vine sanctuarul Laurei Codruța Kövesi. Închinători aiurea s-au mai găsit […]