Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit, printr-o decizie definitivă, situația lui Klaus Iohannis: nu a fost incompatibil niciodată în viața sa, cu atât mai puțin în cazurile invocate de ANI atunci când această instituție a emis o decizie de incompatibilitate în ceea ce-l privește pe actualul președinte al României. Decizia a fost una extrem de oportună, pentru că o decizie de incompatibilitate ar fi dus la o criză constituțională fără precedent, neexistând prevederi care să permită aplicarea legii 161/2003 în cazul unui președinte ales, mai ales al unuia care și-a preluat mandatul de doar o lună. Scăparea lui Iohannis a constituit-o faptul că, la momentul scrierii legii 161/2003, nu existau societăți comerciale de interes regional, astfel încât legiuitorul interzicea prezența primarilor doar în AGA a societăților comerciale de interes local sau național. SC Apă Canal SA Sibiu, în a cărei AGA a fost membru Klaus Iohannis, este o societate de interes regional, iar asta l-a salvat pe președintele țării de o decizie definitivă de incompatibilitate. De asemeni, participarea în AGA SC Piețe SA Sibiu, societate de interes local, n-a fost considerată ca edificatoare, pentru că, în definitiv, asta este măreția dreptului.
Ei bine, justiția se execută, nu se discută.
În aceeași zi, aceeași Înaltă Curte de Casație și Justiție l-a declarat incompatibil pe Mircea Moloț, președintele CJ Hunedoara, pentru că a reprezentat unitatea administrativă în AGA a Drumuri și Poduri SA Deva, ba a fost și președinte al AGA. Cazul nu este similar cu cel al lui Iohannis, pentru că Drumuri și Poduri SA Deva era o societate de interes local, iar în cazul acesta ANI a reușit să dovedească prezența președintelui CJ în AGA a acestei societăți.
Și, totuși, decizia dată în cazul lui Klaus Iohannis deschide drumul spre mântuire unui număr de aproximativ 1.000 de aleși locali care s-au băgat sau au fost băgați în diverse Adunări Generale ale Acționarilor. Agățându-se de precedentul creat de ÎCCJ, aleșii speră că vor scăpa și domniile lor cu obrazul curat. La cotitură așteaptă, de exemplu, Nicușor Constantinescu. În 24 aprilie 2013, ANI l-a declarat incompatibil pe președintele CJ Constanța, pentru că a făcut parte din AGA de la SC RAJA SA Constanța. Dosarul încă se judecă, dar baronetul de Constanța zâmbește larg, deja, pentru că situația sa este, spre deosebire de aceea a lui Mircea Moloț, extrem de asemănătoare cu a președintelui Iohannis. Căci RAJA SA Constanța este, ca şi Apă Canal SA Sibiu, o societate de interes regional, operând nu doar în județul Constanța, ci și în Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov și Prahova. Totuși, această extindere geografică a RAJA poate crea o problemă care să ducă la incompatibilitatea lui Nicușor Constantinescu. Pentru că deja societatea e mult prea extinsă, iar un judecător isteț o va putea declara societate de interes național, ceea ce l-ar plasa pe Constantinescu sub incidența legii.
Iar aici putem să deschidem o listă de pariuri. Căci, în procesul cu Iohannis, ANI a mimat interesul, în timp ce în alte dosare juriștii instituției conduse de Horia Georgescu și-au dat mai mult silința. Așa că, indiferent dacă decizia ÎCCJ în cazul lui Iohannis creează sau nu un precedent, ar fi bine ca avocații celor 1.000 de aleși locali aflați în situații similare să nu se culce pe-o ureche: ceea ce este alb atunci când ai în spate peste șase milioane de voturi poate fi la fel de bine negru atunci când cu greu strângi câteva mii sau zeci de mii de alegători.
