Atunci când Nicolae Ciucă a devenit prim-ministru, la Palatul Victoria se instalase deja, în multe dintre birouri, PNRR-ul gândit de către Cristian Ghinea. Ca un adevărat demiurg, Ghinea plămădise Planul Național de Redresare și Reziliență după chipul și asemănarea lui: meschin, extrem de costisitor, aproape inutil. Atunci când Ciucă a preluat bolovanul ăsta, deja nu mai era nimic de făcut.
Deși Ciucă al nostru a fost membru
în ambele guverne care au gândit și trimis la Bruxelles câte un proiect de PNRR, atunci când a devenit prim-ministru habar nu avea despre ce este vorba. Dar readusese la locul faptei pe tata 1 al PNRR-ului, Marcel Boloș.
Omul care încropise prima variantă a programului, aia respinsă sec de către comisie, revenea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a duce pe cele mai înalte culmi implementarea programului imaginat de către Ghinea.
Problema e că Ghinea și ai lui, asumați pe deplin de către Cîțu, și-au bătut joc cu asupra de măsură de oportunitatea de a și face ceva cu banii ăia.
În primul rând, Ghinea a ignorat
complet recomandarea Comisiei Europene, care i-a spus că n-ar fi indicat să acceseze și partea de împrumuturi din PNRR. Ca un cocoș plin de ifose, Ghinea nu doar că a împrumutat România cu încă 15 miliarde de euro, dar s-a mai și mândrit cu chestia asta.
Problema este că împrumuturile antamate de Ghinea și aprobate doar de Cîțu ar urma să finanțeze și multe inutilități flagrante. O mare parte dintre pistele de biciclete care se vor construi, cele mai multe ducând de nicăieri spre niciunde, ar urma să fie finanțate prin PNRR din bani împrumutați. Când ai multe alte domenii, mult mai importante decât pistele de biciclete, pentru care nu găsești finanțare nicăieri, să împrumuți sute de milioane de euro pentru a asfalta niște cărări de munte pe care să se dea zece-douăzeci de oameni pe săptămână este strigător la cer.
Metroul clujean, poate util, poate doar un alt zorzon inutil agățat de coada electorală a lui Boc, va fi finanțat și el din PNRR, partea de împrumuturi. Dacă se va face vreodată.
Prezentat ca o culme a eficienței
tehnocrate, PNRR-ul clocit de către Ghinea nu a fost prezentat Parlamentului spre aprobare, deși presupune mai multe schimbări legislative pe care tot Parlamentul trebuie să le realizeze, de data asta sub presiune. Practic, un ministru, unul singur, care nici măcar nu a fost ales de către alegătorii români în Parlamentul țării la alegerile din 2020, a impus agenda legislativă a țării, pretextând că așa ne cere UE. În plus, ministrul cu pricina nu reprezenta vreun partid votat masiv de către români, ci un partid care întrunise doar 15% din sufragii. O minoritate, așadar, impunea, într-o distorsiune din ce în ce mai deasă a democrației, niște modificări legislative pe care cetățenii nu le aprobaseră la vot.
Mai grav este că, preocupat
să-și gonfleze statuia de om de stat, Ghinea a uitat să-și avertizeze colegii de coaliție din 2021 despre riscurile cosmetizării rezultatelor economice.
Căci, deși inclusiv președintele Iohannis ne-a anunțat, triumfător, că vom primi de la UE 30 de miliarde de euro prin PNRR, lucrurile nu stau nici pe departe așa.
Din suma totală a PNRR-ului românesc, 14,94 miliarde de euro sunt împrumuturi. Fondurile nerambursabile ar trebui să ajungă la 14,42 miliarde. Dar nu vor ajunge, pentru că Ghinea nu i-a spus lui Cîțu să nu mai mânărească statisticile pentru a falsifica creșterea economică. În lipsa comunicării, Cîțu a mânuit cu atâta pricepere datele, încât a reieșit că în cei doi ani de pandemie, 2020 și 2021, România a fost cea mai performantă economie a UE, având o creștere mult peste media europeană.
Așa cum scria și în regulamentul prin care s-a instituit Facilitatea de Redresare și Reziliență, alocările de granturi prin PNRR urmau să fie reduse în cazul în care economiile țărilor beneficiare își reveniseră deja în timpul negocierilor PNRR. Pe datele false furnizate de România, prin care PIB-ul țării era umflat până la cer ca să ne putem împrumuta în continuare cu sume din ce în ce mai mari, Comisia Europeană a conchis că o ducem mai bine decât se estima, deci nu mai avem nevoie de toate cele 14,24 miliarde de euro din granturi. Așa că, în cele din urmă, fondurile nerambursabile din PNRR vor ajunge doar la aproximativ 11,44 miliarde, după o reducere cu 2,8 miliarde de euro a granturilor. De banii din împrumuturi, însă, nu se va atinge nimeni.
Așa se face că vom împrumuta tot 15 miliarde de euro pentru proiecte fanteziste, în timp ce pentru proiectele vitale, de care chiar aveam nevoie, banii se vor împuțina cu o cincime.
Între timp, curajosul general Ciucă, moștenitorul de drept al PNRR-ului inept compus de Ghinea și Cîțu, se uită militărește la problemă și înțelege un singur lucru: ca să luăm banii, ar trebui să-i scadă lui pensia specială. Ceea ce, totuși, este inacceptabil.
1 comentariu