Cu puțin ajutor de la niște prieteni

În momentul în care tancurile au început să circule pe șoselele turcești, printre mașinile ușor impasibile, birourile din pădure ale serviciului extern de informații al României colcăiau de generali agitați. Preventiv, deși nu desfășoară activități pe teritoriul țărișoarei, din birouri au plecat fotografiile, numele și coordonatele exacte ale turcilor din România care ar fi putut fi legați oarecum de eveniment. Pentru protecție, în caz că operațiunea armatei e un succes, pentru orice altceva, în caz că eșuează. Spre zori, cînd era din ce în ce mai clar că armata turcă nu mai e cea care, cu secole în urmă, băga spaima în toată Europa, Sultanul întărit a primit un mesaj: “Luminăția Ta, îi vrei la pachet sau îi consumi la fața locului?”. S-a ales varianta doggy-bag-ului, livrat cu promptitudine prin intermediul zborului “umanitar” menit să-i repatrieze pe românii care n-aveau cu ce se întoarce acasă.