Cum a fost calamitată Delta cu aparatul de curentat peştii

Declarată în mod oficial zonă defavorizată, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a devenit un paradis, nu pentru animalele şi plantele care ar fi trebuit să contribuie la prosperitatea ecosistemelor, ci pentru biodiversitatea populaţiilor lipoveneşti şi ucrainene sedentare, la care se adaugă speciile migratoare tulcene, gălăţene ori brăilene rămase fără slujbă şi cu întreţinere naşpa la bloc. Să nu plăteşti taxe şi impozite, să fie curentul electric mai ieftin şi să poţi înmatricula o maşină fără să scoţi din buzunar taxa de primă înmatriculare, iată adevăratele binefaceri oferite de stat pentru locuitorii defavorizaţi ai acestei rezervaţii. În plus peşte, başca gâşte, raţe, ouă, raci şi broaşte, ce pot umple zilnic moca maţul gros al defavorizaţilor. Lemne aşijderea gratis, că doar gem grindurile de sălcii.

Surplusul se vinde, iar cu ce rămâne după consumaţia de la cârciumă se poate cumpăra un aparat de curentat, pentru că, la cât de puţin peşte mai înoată prin Deltă, pescuitul cu plasă e doar pentru papagalii care mai trag la vâsle în vechile şi tot mai rarele lotci din lemn, date cu catran. După vreo doi-trei ani de viaţă defavorizată îţi poţi cumpăra o şalupă rapidă pentru a intra în rândul lumii bune care livrează ferm peştele la cherhana. Şi cât timp cherhanagiul îţi ia peştele la negru, pentru că e viaţă grea într-o zonă defavorizată, poţi scoate la produs mai multe aparate de curentat, pe care le închiriezi amărâţilor din sat, ultimii mânuitori de vintire şi alte scule tradiţionale. Preţul e ştiut: jumătate din peştele curentat. Uite aşa, în alţi trei-patru ani strângi ceva cheag şi îţi poţi face pensiune, să vină la distracţie pantofarii care au rămas să plătească impozite şi întreţineri la oraş.

În vara aceasta este însă mare tristeţe prin satele Deltei. Turişti ioc, pentru că s-au săturat să-i coste un sejur la Mila 23 mai scump decât în Spania pe Ebru, şi asta fără să vadă cât de cât culoarea baboiului. Peşte aşijderea ioc, pentru că 22 de ani de curentat încep să se simtă din plin acum. Atât de mare e tristeţea, încât la cherhanale se primeşte orice, indiferent că este vorba despre peşte sub dimensiunile legale, gen ciortan cât palma ori şalău cât stiloul, pentru că este puţin probabil ca peştele din Deltă să mai ajungă la majorat înainte de întâlnirea cu braconierii. Pentru fiecare peşte electrocutat ajuns în barcă, cinci mor neştiuţi şi alţi zece supravieţuiesc sterilizaţi. Chiar şi aşa, încercaţi de capriciile pisciculturii la blană, locuitorii Deltei au demnitate şi se mândresc că au reuşit să facă în realitate din acest templu natural ceea ce este de ani buni în actele guvernamentale: o zonă defavorizată. Iar prognozele sunt încă şi mai bune, căci la Tulcea o să fie înfiinţată Bursa de Peşte, proiect amplu ce va absorbi multe milioane europene nerambursabile venite pe axa Programului Operaţional pentru Piscicultură, şi care va oferi locuri de muncă pentru cherhanagii şi braconierii dornici de o reconversie profesională în zona pescăriei speculative.