Ce i-o mai fi trebuit lui Traian Băsescu să se laude că va vota cu PMP-ul? N-a ajuns că s-a dus la cortul partidului unde a semnat împotriva taxei. (Și tocmai atunci s-au potrivit și televiziunile acolo!) Mai lipsea să participe și la mitingul de la Ateneu, cu un mesaj vibrant, în calitatea lui de prim mediator al țării care scoate lumea în stradă. Să nu-i fi spus serviciile sau măcar activiștii partidului că această întoarcere la popor nu va fi urmată și de o întoarcere a poporului la el?
Dacă tot am adus vorba, și eu cred că mai mult de 4000 de persoane n-au fost la acel protest de partid condus de Elena Udrea, că n-aveau unde să încapă. Bucureștenii fără partid nu s-au băgat, chiar dacă Elena Udrea s-a echipat în blugi. Retrasul din politică, Adrian Papahagi, a apărut și el pe scenă, lăsîndu-și deoparte treburile personale cărora anunțase că vrea se consacre.
Poate dacă Băsescu se abținea să spună cu cine votează, iar Elena Udrea stătea acasă s-ar mai fi dus ceva lume la mitingul PMP-ului, așa însă și-or fi adus cetățenii aminte cum le-a umblat Băsescu în buzunare pe vremea cînd Elena Udrea era în guvern și n-avea nici cea mai vagă înclinație pentru blugi și nonconformism, ci pentru o vestimentație cît se poate de bătătoare la ochi.
Imaginile care spun multe, dacă nu totul, despre acest partid și despre conducerea sa provizorie mi s-au părut cele cu Elena Udrea alergînd pe tocuri, să ajungă în fruntea coloanei care s-a pus în mișcare spre guvern, fără s-o mai aștepte. Tomac, președintele PMP-ului, mai fugea și el, apoi o lua la pas, stingherit că-l vede lumea, și iar o lua la trap îndemnat de această membră de rînd a partidului, pînă a trecut la marș forțat, ca la concursurile poștașilor.
Dacă la primul miting al PMP-ului la care ar fi trebuit să se înghesuie toți căuzașii partidului, bașca independenții nemulțumiți de taxa lui Ponta, s-au adunat doar 4000 de oameni din toată țara, asta-i mai nasol decît o sută de sondaje de opinie catastrofale.
