Supraviețuitorii atîtor dezastre își amintesc. Aveam o competiție vie și interesantă, cîndva. Se numea Cupa României. Cronicarii de pe vremuri au supranumit-o „competiția knock-out“. Echipele jucau fiecare cu fiecare, se băteau parte-n parte, așa cum se întîmplă și azi, în fotbalul civilizat din Europa. Bineînțeles că, de regulă, tot niște șmecheri din Divizia A au ajuns să ridice cupa. Legendara echipă Chimia Rm. Vîlcea a fost ultima echipă din eșalonul secund care a ridicat trofeul. Era fix acum juma’ de secol, în 1973, după finala epică (1-1 și 3-0 la rejucare, ca la englezi) cu Constructorul Galați din Divizia C…
Așa cum a fost ea, cum o fi fost, Cupa României își păstra farmecu-i specific. Ne-am adus aminte că mai exista și un farmec, săptămîna trecută, cînd s-au disputat sferturile de finală. Au trecut neobservate, practic. Chiar așa, mai interesează pe cineva Cupa României, în afară de simpaticii secui de la Sepsi Sf. Gheorghe? Așa cum a fost reorganizată managerial, în baza „valorilor guvernanței corporative“, Cupa României e moartea pasiunii. Inteligenții de la FRF s-au străduit din greu, pare-se, să născocească o formulă cît mai alambicată, ca să nu mai priceapă nimeni nimic. Au inventat bizara fază a grupelor, unde nici măcar n-a jucat fiecare echipă cu fiecare, ca peste tot în lume. Puțini reprezentanți ai cluburilor au reușit să înțeleagă noima. Mulții iubitori de fotbal – cu atît mai puțin. Reformatorii din Federație, oameni ai legii, și-au însușit una dintre Legile lui Murphy: „Dacă nu-i poți convinge, zăpăcește-i!“. D-aia se și laudă că au creat formule competiționale atît de atractive – ca să-i piară lumii orice chef, iar ei să-și vadă de treabă liniștit întru renașterea și perpetuarea Fenomenului.
Hai să trecem, fraților, peste celelalte multe aberații competiționale, de la Liga 2 și Liga 3 pînă la Copii & Tineret, trecînd pe la Juniori! S-a tot vorbit, și tot degeaba. Hai, mai bine, să ne întoarcem la Cupa noastră, la Cupa Românilor… Dacă am fi conspiraționiști (nu e cazul) am lansa o întrebare provocatoare: băi, nu vi se pare ciudat că, în semifinale, au ajuns doar niște echipe din Transilvania? CFR, Sepsi, UTA, U Cluj – astea sînt! E doar o coincidență, indiscutabil. Răzvan Burileanu, băcăuanu’, are doar legături punctuale cu „Grupul de la Cluj“. Umblă vorba că ar fi conectat mai mult cu „Grupul de la Băneasa“. Oricum, nu-i un motiv de îngrijorare. Actualii vizionari din FRF nu-și propun să dezlipească Ardealul de România, ci, dimpotrivă, lucrează întru împlinirea visului lor. Anume, acela de a elibera Cupa României din zona de interes a microbiștilor din toate regiunile istorice. Și din diaspora, acum și-n veacul vecilor, fugim! Hai România!
