Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dacă interesul național cere încălcarea legii, s-o încălcăm

Zoom Dacă interesul național cere încălcarea legii, s-o încălcăm

De când a ajuns USL-ul la guvernare, în primăvara lui 2012, miniștrii Muncii din cabinetele Ponta, fie că s-au numit Mariana Câmpeanu sau Rovana Plumb, au avut tronsonul lor dedicat pe România TV. Dacă se anunța o majorare a pensiilor, problema era prezentată luni de zile pe postul respectiv de televiziune, cu titluri pompoase și anunțuri de ultimă oră. Zi de zi, emisiunea Andreei Crețulescu nu avea alt subiect decât pensiile și înțeleptele măsuri luate de ministresele lui Ponta pentru a le face cât mai mari. După pensii a venit rândul salariilor. Se mărea salariul minim pe economie? Alte luni de ode, inabil disimulate în calcule și prezentări. Se anunța un bonus salarial pentru medici? Din nou, Rovana Plumb avea nevoie de o cameră de odihnă la RTV, căci nu prea mai ajungea pe-acasă tot explicând în direct cât de bine se mișcă Guvernul și cât de sustenabile sunt măsurile luate.

Ei bine, toate aceste majorări,

făcute din ce în ce mai heirupist, au fost vehicule electorale exploatate la maximum, dar au avut o mare hibă: au fost făcute în dauna celor mai mulți bugetari, ale căror drepturi sunt prevăzute în legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice (legea-cadru nr. 284, din 28 decembrie 2010).

Place sau nu, legea promovată de PDL și de aliații săi în anul reducerii cu 25% a salariilor bugetarilor a fost o încercare destul de reușită de ierarhizare a angajaților statului și de departajare salarială a acestora. Prin respectiva lege s-au stabilit 110 clase de salarizare pentru bugetari, iar raportul dintre coeficientul de ierarhizare minim și cel maxim pe baza căruia se calculează indemnizațiile de bază a fost și este de 1 la 15. Astfel, un bugetar încadrat în clasa 110 de salarizare câștigă fix de 15 ori mai mult decât cel mai prost plătit bugetar angajat cu normă întreagă.

Conform legii 284/2010,

“valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabilește anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare […]”. La începutul anului 2011, valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 a fost stabilită la 600 de lei. Deloc întâmplător, 600 de lei era exact valoarea salariului minim brut pe economie în 2010. Iar ideea legislatorilor asta a fost: să existe un numitor comun de la care să plece în sus toate salariile celor angajați la stat și plătiți din fonduri publice. Cum cei din clasa de salarizare 1 (conform legii 284/2010) primesc un salariu de bază corespunzător coeficientului de salarizare 1,00 și cum salariul minim brut pe economie este obligatoriu pentru toți angajatorii, fiecare majorare a salariului minim brut atrage după sine majorarea tuturor salariilor bugetarilor, în funcție de grila de salarizare prevăzută în legea din 2010. Guvernul însuși nu poate propune la început de an o valoare a coeficientului de ierarhizare 1,00 mai mică decât salariul minim pe economie fără să încalce, în cascadă, legile date de Parlamentul României.

Din 2010 și până astăzi,

salariul minim pe economie a crescut în nouă rânduri, ajungând de la 600 de lei, cât era în 2010, la 1.050 de lei, valoare ce a intrat în vigoare de la 1 iulie 2015. Așadar, salariul minim brut pe economie a crescut până astăzi cu 75% față de valoarea sa din 2010.

Ei bine, restul salariilor bugetarilor n-au crescut cu 75% din 2010 până în 2015 și este extrem de greu de crezut că, oricât de mare și constantă ar fi fost creșterea economică, ar fi existat bani pentru această majorare salarială.

Dar, ca să ne facem o idee, să trecem în revistă câteva salarii de bază în sistemul bugetar, așa cum ar fi trebuit ele să fie astăzi, dacă s-ar fi aplicat cu rigurozitate prevederile legii 284/2010, lege care, după umila noastră știință, nu a fost abrogată.

Astfel, la un salariu minim pe economie de 1.050 de lei,

un profesor debutant în învățământul preuniversitar, fără studii superioare, ar fi trebuit să aibă un salariu de bază de 2.373 de lei. Un preparator universitar ar trebui să aibă un salariu de minimum 2.856 de lei. Un conferențiar universitar ar trebui să aibă între 4.504 și 6.373 de lei, iar un profesor universitar ar trebui să aibă un salariu de bază între 6.531 și 8.568 de lei. Dacă legea 284/2010 ar fi fost respectată în ultimii ani, un medic stagiar ar avea astăzi un salariu de 2.205 lei, un medic rezident în anul I ar câștiga 3.696 de lei, iar un medic primar ar avea între 4.851 de lei și 11.812 lei, în funcție de locul de muncă.

Desigur, acestea sunt doar salariile de bază. Brute, fără sporuri. La fel de mult, procentual, ar fi trebuit să crească și salariile demnitarilor sau cele ale aleșilor din administrația publică locală. Dar, după cum își poate da seama orice bugetar care-și consultă lunar contul, salariile n-au crescut așa cum ar fi trebuit dacă s-ar fi respectat legea.

În schimb, interesul național a cerut

ca, prin ordonanța 14/2015 pentru completarea OUG 83/2014, să crească salariile primilor demnitari ai statului român. Cu o largă generozitate, Gabriel Oprea, semnatarul acestei ordonanțe, în calitate de prim-ministru interimar, a dat de parcă ar da din averea-i nejustificabilă, fără a mai ține cont de prevederile legii 284/2010.

Așa se face că președintele României are, de la 1 august, o indemnizație brută de 21.540 de lei, la fel ca și premierul și președinții celor două Camere. Vicepremierul Oprea, el însuși, are o frumusețe de salariu de 20.000 de lei brut, că doar nu era să fie mai fraier.

Dacă s-ar fi aplicat prevederile legii, salariul lui Klaus Iohannis, aflat în clasa maximă de salarizare (110), cu un coeficient de ierarhizare de 15,00, n-ar fi putut fi mai mare de 15.750 de lei. Premierul și președinții celor două Camere, puși de Oprea pe același palier cu președintele, deși clasa lor de salarizare este inferioară cu o treaptă (109), ar fi trebuit să aibă nu 21.540 de lei, ci maximum 15.361,50 lei, brut. Iar sprâncenele stufoase ale lui Oprea ar fi trebuit să se arcuiască lunar doar asupra sumei brute de 14.857,50 lei, conform clasei de salarizare și coeficientului de ierarhizare stabilite prin lege.

Problema nu e că Gabriel Oprea

și-a mărit salariul cu 5.142,50 lei mai mult decât i-ar fi permis legea, dacă aceasta ar fi fost respectată. Adevărata problemă e că, în continuare, avem legi în vigoare care, în loc să fie aplicate, sunt supuse la diverse perversiuni și modificări, prin ordonanțe de urgență pline de excepții și favoritisme. În linii mari, precum și în cele mai mici și mai drăguțe, nerespectarea legilor nu mai e interes național, ci de-a dreptul inconștiență penală.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Cum sa ma primeasca pe mine tanti aia de la ghiseu de la taxe cu zambetul pe buze cand muistii astia au exclus-o numai pe ea de la cresterea salariului? In schimb imi ia hartiile, nu se uita la mine si spune cu o voce plangacioasa ca ea e de la 7 acolo. Saraca de ea, saracii de noi. Bogatii de ei…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Toader s-a făcut băiat mare

    17 septembrie 2019

    Aidoma unui copil fugit de acasă și aciuit în Gara de Nord, Toader Paleologu a fost luat sub pulpană de un drojdier bătrîn și hîrșit în rele, dispus să-l învețe […]

  • Călăreții fără cap

    17 septembrie 2019

    Între pusta maghiară și stepa rusească, pe terenul cu obstacole moștenit de la strămoși, România aleargă, ca un cal deșelat de istorie, să prindă din urmă Occidentul. Singura ei certitudine, […]

  • Votul la fără taxe

    17 septembrie 2019

    79.997 de cetățeni români stabiliți în străinătate s-au înscris fie pentru a vota prin corespondență, fie pentru a solicita să voteze la o secție de votare mai aproape de casă. […]

  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]

Ultimele articole