♦ Duminică, în conferinţa de presă a Jandarmeriei, purtătorii de cuvînt ai instituţiei au tratat manifestaţiile de protest social din Piaţa Universităţii exact ca pe conflictele galeriilor de pe stadioane, prezentînd opiniei publice trei ţapi ispăşitori suporteri ai echipelor de fotbal Dinamo şi Steaua.
♦ Poate părea o deturnare a atenţiei de la adevăratele motive ale revoltei şi o minimalizare a acesteia, dar, la o analiză mai atentă, prezentarea din acest unghi a evenimentelor este corectă: oamenii s-au adunat în Piaţa Universităţii revoltaţi de ultimele blaturi ale Naţionalei, scandînd împotriva arbitrajelor dezastruoase ale brigăzii de arbitri Băsescu (la centru) – Boc şi Udrea (asistenţi).
♦ Jocurile care au scos publicul în stradă au fost conduse de o manieră categorică într-o singură direcţie: după ce a fluierat penalty la iniţiativa de apărare a societăţii civile şi a sancţionat cu ofsaid orice acţiune de atac a Opoziţiei, arbitrul de centru s-a dezbrăcat complet de imparţialitate, a luat mingea în mînă şi a început să marcheze gol după gol în poarta Democraţiei. La final, l-a eliminat pe medicul echipei adverse, doctorul Arafat, care încerca să acorde îngrijiri medicale tuturor celor faultaţi violent.
♦ Indignaţi că aproape toată presa închide ochii la aceste încălcări grosolane ale regulamentului şi acordă numai note mari arbitrajelor, ultraşii au răbufnit, cerînd suspendarea din activitate a arbitrilor corupţi.
♦ Luni, LPF a amînat decizia de a delega arbitri străini la meciurile din campionatul intern. N-ar fi de mirare să-l auzim pe Dragomir spunînd că arbitrii străini au reacţionat la violenţele recente, găsind că Bucureştiul e un stadion prea mare şi că ei nu pot alerga atîta fugăriţi de suporteri.
