Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

De ce e bine să apari pe net în curul gol

Zoom De ce e bine să apari pe net în curul gol

Pentru cine nu a aflat încă, jurnalista Emilia Șercan l-a acuzat pe Nicolae Ciucă de plagiat și a prezentat dovezi convingătoare că doctoratul premierului e făcut cu metoda copy/paste. După asta, Emilia Șercan a fost victima unui bullying organizat de ofițeri și de susținători ai lui Ciucă. A fost amenințată la telefon, i s-au publicat niște fotografii în care i se văd un pic bucile și în care tinerețea zvăpăiată a unei fete cu părul bălai țipă cît se poate de normal.

E, fără discuție, o încercare de a intimida presa sau ceea ce a mai rămas din acest cuvînt mutilat. Și, tocmai de aceea, trebuie lăudat deranjul celor peste 400 de intelectuali care s-au adunat pe o listă de solidarizare cu victima. Chiar dacă între ei se află cîțiva turnători la Securitate și destui susținători zeloși ai turnătorului Petrov, gestul rămîne valoros, fiindcă presa trebuie păstrată liberă și așa mai departe.

Cazul Emiliei Șercan a făcut vîlvă: au scris despre el site-urile, au vorbit televiziunile care n-au contract cu PNL, s-a agitat lumea pe Facebook. Ba, o mînă de manifestanți au plimbat cartoane făcute la repezeală prin fața Ministerului de Interne. A ieșit o treabă frumoasă, ca la carte, așa cum ar trebui să iasă ori de cîte ori puterea politică și serviciile secrete ridică mîna asupra unui jurnalist. Această mobilizare arată cît de important e un jurnalist pentru societate și cum știe societatea să-i răsplătească aportul.

Asta e valabil, însă, pentru un jurnalist. Cînd e vorba despre cîteva sute, lucrurile se schimbă.

Sîntem în 2010. Traian Băsescu, pe care mulți intelectuali de pe lista Emiliei Șercan îl pupau în cur cu morgă filozofică, a hotărît distrugerea unui grup de presă format din paisprezece titluri tipărite și două rețele de radio, în care lucrau cam cinci sute de oameni. Vorbim despre un grup de presă cu o istorie de douăzeci de ani pe atunci și o cifră de afaceri la data atacului de peste zece milioane de euro. E drept, cîteva publicații loveau în combinațiile PDL, ale familiei Cocoș, ale familiei Băsescu și vorbeau în pustiu despre dosarul de informator la Securitate al președintelui țării.

Așa că Traian Băsescu a ordonat o operațiune specială: i-a folosit pe șeful ANAF de atunci Sorin Blejnar, pe procurorul-șef al României, Laura Codruța Kövesi, pe șeful de atunci al DNA, Daniel Morar, pe șefii SRI George Maior și Florian Coldea. Asupra grupului de presă Cațavencu au năvălit, șase luni la rînd, zeci de inspectori ANAF, care au blocat operațiunile la zi, au alungat, practic, clienții de publicitate și au făcut debitorii să nu mai plătească.             Premierul Boc, mobilizat și el, a sunat personal clienți de publicitate (de pildă, Romtelecom și Petrom) și le-a pus în vedere să întrerupă campaniile în publicațiile grupului. Maior și Coldea au interceptat fără nici un motiv judiciar și fără nici un temei legal convorbiri private ale jurnaliștilor și le-au transmis procurorului general. Laura Codruța Kövesi a FALSIFICAT prin omisiune și adăugire aceste convorbiri și le-a trimis celei mai jegoase promoții de scribi acoperiți din redacțiile loiale lui Băsescu. Au fost terfeliți în presă, sub pana unor jurnaliști-Gîgă, recrutați de SRI, oamenii care au condus grupul Cațavencu. Cu modestie mă indic pe mine ca țintă principală, dar pun asta doar pe seama urii pe care au sădit-o în organe frazele mele tipărite.

Peste 50 de jurnaliști au fost chemați la DNA să explice frauda cu drepturi de autor, TVA-ul neplătit și alte asemenea crime fiscale imaginate de Blejnar. Ani la rînd, jurnaliști care au lucrat în grupul Cațavencu au fost hărțuiți de procurori să declare cine fură banii, cine fură statul, fiindcă fusese deschis un dosar la DNA și se cereau condamnări. Ofițerii acoperiți din presă, justițiarii care toceau canapeaua lui Coldea și toate loazele gazetăriei fără talent au pus umărul la hăituială. Acuzau, înjurau, împroșcau. Îl serveau pe turnătorul Petrov în campania lui de răfuială. Lîngă ei pufneau de indignare și ne înfierau cu dezgust intelectualii care-l însoțeau pe Băsescu la Neptun și care se dau azi de ceasul morții pe lista Emiliei Șercan.

Aproape toți clienții de publicitate, distribuitorii și ceilalți debitori ai grupului Cațavencu și-au încetat plățile, fiindcă n-avea rost să mai achite ceva către o companie pe moarte, încolțită de atîți și atîți servitori ai regimului. Așa au venit insolvența și falimentul unui grup de presă profitabil, cu istorie și personalitate, care a lăsat pe drumuri, cu tot cu secretare și șoferi, aproape 500 de oameni.

Au trecut anii și toate acuzațiile s-au dovedit false. Mai mult, Blejnar a ajuns la pușcărie. Băsescu a fost confirmat turnător la Securitate, hoț, mincinos, corupt și ceva mai bogat decît estimaserăm noi. Grupul Cocoș și apropiații lui Băsescu s-au dovedit a fi exact așa cum scriseserăm despre ei. Unii au intrat la pușcărie, alții urmează. Kövesi, Coldea, Maior și mecanismul mizerabil din spatele puterii politice din acei ani s-au arătat a fi la milimetru așa cum au fost reflectați în paginile gazetelor noastre distruse. Jurnaliștii-loază și acoperiții care au publicat falsurile produse de Kövesi pupă azi alte cururi.

La doisprezece ani de la cataclism, lucrurile sînt clare. A fost un atac pe scară largă al puterii politice asupra unei entități independente de presă. Au fost folosite toate tipurile de armament din dotarea statului: servicii secrete, parchete, fisc, presă acoperită. Au fost ucise douăsprezece titluri print și două radio. Sute de jurnaliști au fost forțați să-și părăsească slujbele și să emigreze spre alte locuri de muncă și de viață. Pagubele financiare au fost de ordinul milioanelor de euro. Efortul de reconstrucție nu și-a mai găsit niciodată energia.

A, și să nu uit: nimeni de pe lista Emiliei Șercan nu s-a solidarizat atunci cu victimele. Nimeni n-a avut un cuvînt de protest la adresa cumplitului și demonstratului abuz împotriva presei independente. Pe atunci, unii dintre semnatarii de azi nu-și puteau dezlipi laudele de pe statuia dezbrăcată a turnătorului, a Codruței Kövesi, a SRI și a lui Daniel Morar. Poate că de aia azi se înghesuie să apere o fată singură, asaltată de nudurile tinereții.

Și mă încearcă așa un regret că nu mi-au pus și mie, în 2010, bucile pe net, în loc să distrugă munca de douăzeci de ani a cîtorva sute de oameni. Aș fi ales cu dragă inimă să pozez băut și cu pantalonii în vine în ziare decît să asist la dispariția celui mai creativ și vesel grup de presă din ultimele decenii. Ba m-aș fi lăsat și bătut, înjurat pe stradă zi de zi numai să-mi lase Băsescu, ticălosul de Băsescu, gazetele în pace.

Dar n-a fost să fie. N-au toți norocul Emiliei Șercan, să scape cu niște poze și atît.




8 comentarii

  1. #1

    Eu aș adăuga și lichea, bețiv, jigodie, nemernic! În timpul lui Petrov s-a furat cel mai mult și nu mă refer la cifrele seci, mă refer la faptul că toate se închideau, criza era cât malu’ și jegurile astea își umflau conturile!

  2. #2

    Sa ne mai si amintim: dna. Sercan, impreuna cu toti intelectualii ” de bine”- semnatari ai listei- au protestat vehement impotriva plagiatului Lulutzei. Ala de 60%, negociat la 4%!
    Sau NU?!

  3. #3

    Puteti sa ne aratati bucile acum, chiar daca nu mai sunt atat de tonice ca in tinerete 🙂

  4. #5

    A copiat? La asta se reduce tambalaul creat. Doar tot poporul a copiat incepand din clasele primare. La inceput pt. un febeu’ ca apoi pt. a fi-n plutonul ,,eminentilor de 10’’ sau pentru a bifa conditia pentru ,,bursa de merit’’. Dupa plagiatul lui ,,dottore’’ sigur ca era usor ca decidentii sa aiba o mai mare aplecare spre activitatile mai putin cinstite ale insilor pe care se decideau sa-i puna, mai ales pe scaunele alea mari. Numai daca … Daca era, si este necesar, sa faca si mai tare praf increderea care-a mai ramas in institutii. Tudor are o zicere: ,,N-am nevoie de deştepţi! Mediocri, cât mai mulţi! Proştii care-i promovăm sunt mai buni decât cei culţi. Ei nu-ntreabă, nu gândesc, fac ce vrem și e de-ajuns! N-are sens să-i bănuiesc c-ar avea vreun gând ascuns…’’ Care Ghoerghe? Ala care, suparat fiind pe compatriotii care inca nu s-au vaccinat, le-a transmis sec: ,,muriți în liniște’’. Adica, mai pe romaneste, ,,ciocu’ mic’’, ce atatea drepturi, libertati … Ce sa mai inteleaga puzderia de analfabeti functional?

  5. #6

    ,,presa trebuie păstrată liberă și așa mai departe” Cand nu panicheaza pe nimeni ca avem peste 300.000 de ,,operatoare calculator” (videochat-iste, in limbaj popular) care si-ar arata si organele interne pentru niste euroi in plus credeti ca ,,bucile tinerei zvăpăiate” mai pot starni interes? C-au ajuns bunicile tinerelor sa fie invidioase pe ,,succesul” nepoatelor care in 2-3 ani de ,,lucru cu soricelul” ajung sa-si traga masina, apartament si sa aiba si bani ,,de spart la mol” zi de zi. ,,Bucile dvs” ar fi facut tot atata valva daca ,,planul” ar fi fost asemanator cu cel de acum. ,,Presa libera” a murit cu mult timp in urma astfel ca si cei mai ,,naivi” dintre noi s-au prins pana la urma ca tot ce mai apare ,,pe net” compromitator cu privire la vreun oficial e cu acordul ,,stapanirii”, scopul fiind circul … ,,și așa mai departe”

  6. #7

    Faceam la un moment dat, acum cativa ani, cand mai eram prin Romania, naveta spre munca cu trenul Bucuresti-Ploiesti. In fiecare dimineata la ora 8 cred ca pleca. Abia iesisem dintr-o depresie si imi gasisem in sfarsit un loc de munca la care sa isi bata cineva joc de mine. Observasem un ziar galben la subratul unor calatori care coborau din trenul proaspat venit dinspre Ploiesti. Care calatori… navetisti, si multi, si multi din ei luand acelasi tren seara la ora 18:00 doar ca sa ajunga acasa in ploiesti poate la ora 20:00. Multe fete de oameni munciti si chinuiti de viata. Si asa am descoperit ziarul asta numit Catavencii. Abia mai tarziu am aflat povestea cu Catavencu si Academia nu stiu cum. Dar tin minte ca marti sau miercuri cand iesea numarul saptamainal din Catavencii ma trezeam mai devreme, pe la 6 ca sa ajung la gara pentru ca stiam ca azi apare urmatorul numar din catavencii, iar in alea 30 minute spre munca radeam tinandu-ma de burta. Se uitau la mine ceilalti calatori ca la un nebun. Si aia era singura mea raza de lumina pe toata saptamaina, 30 minute de ras. Mai tarziu am descoperit si rubricile de jurnalism de investigatie, pe la sfarsit, pe ultimele pagini de obicei. Si nu eram singurul om care radea cu placere in trenul Bucuresti – Ploiesti. Dupa ce am trimis acest articol unor prieteni, am inceput sa primesc replici si mesaje si poze cu dvstra si nu stiu ce politicieni. A trebuit sa le dau o lectie de istorie si civilizatie occidentala. A trebuit sa le reamintesc ca fara o presa independenta nu sunt decat niste securisti in sacou si cu masini occidentale. Asta va spun si dvstra, doar ca sa nu uitati uneori. O saptamaina usoara in continuare.

  7. #8

    Mai rămâne sa analizeze diplomele lui Coliban, Voiculescu și Barna. Bine, când va primi ordin, desigur. Dacă! 😁

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

  • Restrîngerea domeniului luptei

    19 septembrie 2022

    Cele șase turnuri de fum de la IMGB, ultimii martori ai industriei grele socialiste, s-au prăbușit vineri la pămînt, executate cu muniție adevărată. Cadavrele urmează să fie cărate cu basculantele […]