Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dear Mircea, hîm-hîm

Zoom Dear Mircea, hîm-hîm

Anul începuse bine pentru Mircea Geoană: război la granițele NATO, vizibilitate crescută, prezență intensivă la televiziuni, un filmuleț-două de promovare, cifre crescute în sondaje. Prin martie-aprilie, deja, soțul Mihaelei Geoană era deja aproape sigur candidat la alegerile prezidențiale din 2024, cu șanse crescute pentru turul al doilea, unde se bătea shoulder to shoulder cu Laura Codruța Kövesi.

Între timp, războiul din Ucraina a început să treneze, NATO nu mai e chiar buricul pământului, iar Kövesi a declarat în mod repetat că nu va candida la prezidențiale în 2024. Bine, ea declara constant că a stârpit corupția din România, la fiecare bilanț anual al DNA, până când au început să i se reverse în cap achitările, ca o remorcă plină cu portocale stricate. Așa că asigurările sale de neparticipare trebuie privite exact așa cum sunt: incerte.

Și tot între timp s-au mai schimbat lucrurile și prin partide. PNL, care părea să n-aibă candidat, s-a trezit că președintele Iohannis are o idee. Fixă. Nicolae Ciucă pe numele său. Că ar exista și variante mai bune, că sondajele spun că generalul e mână moartă, nici nu contează. Important e ce vrea primul om în stat. La USR, lucrurile, de asemeni, s-au schimbat, iar Drulă nu pare genul care să dea ranga din mână pe procuroarea de pe gard. Iar la PSD…

Ei bine, la PSD nu s-a discutat despre Geoană decât pe holuri și prin birouri închise. Teoretic, nu există vreun angajament al partidului față de fostul său președinte, plus că mai există un fost președinte al PSD care s-ar întoarce la matcă, cu tot cu niscaiva organizații, care mai de care mai pro.

„Nu este obligatoriu ca președintele partidului să fie și candidatul la prezidențiale“, a rostit, liniștitor și aparent înțelept, Marcel Ciolacu, de vreo câteva ori. De atunci, mai mulți membri ai partidului au început să spere. Dar nimeni n-a sperat la fel de mult cum a sperat și încă speră Mircea Geoană, căruia i-ar fi mult mai greu ca independent.

Și va mai spera, din ce în ce mai puternic, până în ziua în care, cu lacrimi în ochi, într-o conferință de presă, Ciolacu îl va îmbrățișa pe omul nostru de la NATO, șoptind printre sughițuri: „Dragă Mirci…“.




Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale
bijuterii argint