Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Democrația vrea să elimine intermediarii

Zoom Democrația vrea să elimine intermediarii

Dacă tot ce s-a întâmplat, politic, în anul 2016 ar face parte din plot-ul unui film, oamenii ar privi cu neîncredere desfășurările. Ar părea genul de premisă exagerată pe care vrei să o explorezi doar așa, de dragul jocului. Nimeni nu se aștepta ca Marea Britanie să voteze ieșirea din UE, iar faptul că Donald Trump a fost ales președinte al SUA nu are sens nici măcar acum.

Dar, cum ascensiunea lui Trump și-a naționalismelor izolaționiste sunt reale, nu ne permitem să fim sceptici. Reacția firească e de a explica ultimele desfășurări și, pornind de la fapte, să găsim contextul teoretic în care lucrurile, așa cum s-au întâmplat, au sens.

E adevărat, ar putea fi și un foarte amplu număr de magie în care, deși pare că s-a întâmplat ceva complet nou și imprevizibil, totul ține de percepție și, la o analiză atentă, poate fi redus la logica valabilă până acum. Cumva, asta e logica pe care trebuie să meargă cine vrea să găsească explicații. Două elemente strâns legate între ele ar putea constitui scheletul unei asemenea explicații.

 

O criză a democrației reprezentative

Există un scepticism cumva întemeiat cu privire la democrație, ca idee politică. Pare incredibil, și chestia asta îi tulbură pe elitiști, că persoane cu o idee vagă despre ce se întâmplă în țară votează platforme politice. În mod miraculos, însă, lucrurile funcționează, iar faptul că fiecare individ are drept de vot ne salvează de excesele celorlalte tipuri de regim.

Explicația e simplă: la cum e constituit sistemul politic, votul are o influență limitată. Alegerea se face între oamenii acceptați deja de sistem ca să participe la alegeri, iar succesul e determinat, inerțial, de notorietatea pe care candidații o au deja. Ideile care se vehiculează într-o campanie electorală sunt cele pe care discursul public le-a validat deja până atunci, iar partidele, cu cât sunt mai mari și mai influente (deci cu cât au șanse mai mari să câștige alegerile), cu atât au un interes mai puternic în conservarea sistemului.

Prin urmare, democrația funcționează în special pentru că influența votului e mică. Lucrurile importante se decid înainte de votul propriu-zis, iar acei oameni pe care elitiștii nu-i cred în stare să facă o alegere potrivit oricum au o gamă limitată de opțiuni, toate sigure pentru sistem.

Ascensiunea recentă a lui Trump, votul pentru Brexit și naționalismele antiglobalizare sunt o reacție față de democrația reprezentativă, așa cum a funcționat ea până acum. Ele vin pe fundalul unui scepticism față de birocrație și Parlament, văzute ca elemente care, în cele din urmă, izolează deciziile politice de votul popular.

Parlamentul European și celelalte instituții de la Bruxelles sunt văzute de britanici ca organisme inerte, greoaie, nedemocratice, care iau decizii asupra cărora nu ai, practic, nici o influență, ca cetățean. Votul pentru Brexit arată o criză de legitimitate a acestui tip de instituție reprezentativă. Dar de unde a apărut însă această criză? Un posibil răspuns vine de la relația dificilă pe care oamenii o au acum cu adevărul.

O lipsă de respect pentru adevăr

Cuvântul anului, potrivit Oxford Dictionaries, este ”post-truth”. Termenul desemnează o situație în care nu adevărul unor enunțuri e cel care contează, ci faptul că oamenii vor să le creadă deoarece răspund unor nevoi personale. Internetul e plin de site-uri-fantomă care publică știri false și teorii conspiraționiste halucinante. E foarte ușor să răspândești acum orice informație falsă despre orice, iar oamenii o vor accepta în măsura în care vine în întâmpinarea unor credințe sau antipatii deja existente.

Până acum, a existat și în privința gestionării știrilor o birocrație anostă care se asigura că în media nu apare orice prostie fantasmagorică. Din motive logistice, însă, a devenit de mult foarte ușor să răspândești știri, iar media tradiționale și-au pierdut monopolul. Cu ocazia asta, am văzut că ceea ce făcea ca într-un ziar clasic să apară doar chestii verificate și autentice nu era exigența cititorilor, ci conștiința profesională a ziariștilor. La fel cum, într-o democrație, elementul care ține lucrurile pe un făgaș predictibil și (cât de cât) dezirabil nu e votul cetățenilor, ci acea birocrație nespectaculoasă pe care am vrea-o mai receptivă la vot popular și la referendumuri ciudate.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint