Comasarea a fost o catastrofă administrativă. Numai că subiectul e mort pentru 99% din presă, băgat nu sub preș, ci sub sume mari de bani.
De la producătorii „Comasării“, mare succes de casă și procente pentru PSD, urmează „Prezidențialele“, o producție de-a dreptul dementă: s-a ajuns la consultări naționale despre data unor alegeri care au dată.
Practic, ne bălăcărim în acest lighean zoios al absurdului doar pentru că Marcel Ciolacu vrea să facă pe democratul. Oo, da, la asta s-a ajuns. Pesediștii spun că gestul prin care Ciolacu se consultă cu toate partidele arată cât de bun este acesta pentru a fi președinte. Corect, însă doar în cazul în care ne-am pierdut cu toții mințile. Pentru că totul e strâmb în această logică – e daună totală. Ce sens au avut consultările doar cu PNL? Ce sens au niște consultări dacă există o dată a prezidențialelor? Cu ce ajută democrația sau care e urgența?
Efectiv, am plutit două săptămâni într-o mega-prostie dându-ne aere că salvăm țara când, de fapt, ucidem orice urmă de decență a democrației românești.
Ciolacu e salvatorul a ceva ce nu trebuie salvat, rezolvă o problemă care nu e o problemă, în timp ce în spatele său fumegă încă rămășițele „Comasatelor“.
