Intrat într-un con de umbă – o umbră mătăsoasă, nu încape discuție, elegantă, discretă, dar totuși umbră –, Rareș Bogdan a reacționat imediat și, la experiența sa, fără mari eforturi, s-a făcut imediat de rahat. Ca-n vremurile bune. Ce-a mai făcut circarul? mă întrebați probabil. Păi, a ieșit pe stradă cu propria icoană, cum ies preoții când se roagă la Cel de Sus pentru ploaie. Rareș a ieșit cu el însuși – are o icoană a sa cu cur, pentru a se putea pupa singur în fund.
Iată ce cuvinte a adresat Rareș Bogdan activului de partid și de stat la putere: „Băi, oameni buni, bucurați-vă, faceți rugăciuni, ridicați slavă lui Dumnezeu că nu mai sunt seara de la ora 21 pentru că v-aș fi călcat în picioare pe jumătate dintre voi (…)“. Același justițiar care aluneca pe coaja de banană a pensiilor speciale și se rănea la batistuță face acum pe zmeul în partid, trântind de toți pereții cu nimeni, nimic, dar mai ales cu acea fantomă numită „Rareș Bogdan, jurnalist“. Omul nu deschide gurița pe tema plagiatelor, nimic despre Schengen, despre toate monumentele de incompetență din Guvern, despre monstrul de somnolență de la Cotroceni, dar, altfel, face pe arteziana de revoltă împotriva petelor de igrasie din baia PNL.
