Dacă e o chestie care mă frapează la mass-media româneşti, în afară de totul, e cum ne purtăm cînd vine vorba de un dezastru. La fiecare cutremur, naufragiu, tsunami sau concert Lady Gaga, singurul lucru care interesează e „Au fost şi români pe acolo?“. Dacă la un moment dat cade o bombă nucleară în mijlocul New York-ului şi nu moare nici un român, nu mai ascultă nimeni ştirea. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul vîlvei făcute vizavi de cei doi supravieţuitori români ai „Titanicului“. Bravo lor, n-au murit înecaţi, mare scofală! Mai ciudat e că ştirea ne spune mai multe despre cît de mult au muncit jurnaliştii ca să afle asta, nu neapărat ceva relevant despre oamenii ăia.
Cum şi mie îmi place în mod deosebit succesul rapid şi fără substanţă, vă prezint descoperirea de către mine a unui urmaş român pierdut în SUA. Ce-i drept, nu l-am căutat prin arhive, n-are strămoşi care au supravieţuit vreunui dezastru, dar măcar e ceva mai interesant decît oamenii ăia de pe „Titanic“. Numele lui este Toby Muresianu, are 28 de ani şi, după calculele lui, este stră-stră-stră-strănepotul lui Andrei Mureşanu, tipul al cărui nume îl citim pe prima pagină din cartea de română, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Toby a venit în România în postura de stand-up comedian şi în week-end-ul ăsta a ţinut trei show-uri. E un comediant observaţional destul de bun, cu un „delivery“ simplu, dar eficient şi pe care publicul de la Club 99 l-a adorat.
Cum a ajuns neamul lui Mureşanu în State? Bunicul lui Toby a fugit în SUA odată cu venirea comuniştilor, cînd a simţit că unui jurnalist mai legionar nu i-ar fi bine. Despre bunicul său, Toby mi-a zis că nu l-a cunoscut, dar ştie că „era un tip ciudat rău“. Nu şi-a învăţat copiii să vorbească româneşte, şi-a ascuns rădăcinile, era cam antisemit şi şi-a schimbat numele în Murville, unde Mur e de la Mureşanu şi ville pentru că suna americăneşte. Toată treaba asta i s-a întors urît înapoi în faţă cînd fiul său s-a însurat cu o evreică, iar aceasta l-a mai şi pus să-şi schimbe numele înapoi în Mureşanu, primul lor copil fiind botezat Andrei.
Toby povesteşte că familia lui se mîndreşte cu faptul că sînt urmaşii celui care a compus imnul naţional al României, dar că nu-i un subiect cu care să-ţi începi discuţiile cu o gagică. Într-una dintre bucăţile din show zice despre imn: „Now, that’s a catchy song! It would be really good for an alarm clock“. Ştie şi nişte expresii româneşti de bază cum ar fi „Salut!“, „Ce faci?“ şi „Du-te-n p***a mă-tii“. La ora redactării acestui material (luni, pe la prînz), Toby e plecat deja spre Braşov, în vizită la casa memorială a lui Andrei Mureşanu. E poate singura persoană din ţara asta care are un interes legitim să meargă la cel mai plictisitor obiectiv turistic din lume.
În prezent, Toby locuieşte în Los Angeles, unde comedianţii sînt o problemă mai mare decît cîinii comunitari la noi. Sînt practic mii de comedianţi dispuşi să facă spectacole chiar şi pe gratis. Iar să ajungi să fii plătit în mod constant în L.A. e foarte greu. Situaţia e aşa de gravă încît un comediant începător în România, care face show-uri de 10 minute, cîştigă pe un spectacol cît un comediant mediu din L.A., care face 15-20 de minute de material. Din fericire, Toby mai e şi programator, deci nu moare de foame.
La sfîrşitul spectacolului de la Club 99, Toby a încheiat foarte sincer, şi sînt de-acord cu el: dacă Andrei Mureşanu s-ar uita din cer la el acum ar spune: „Really?“. De altfel, ştiu şi eu cum e să ai un nume la înălţimea căruia trebuie să te ridici, că doar mă cheamă Gheba.







Deci „dacă la un moment dat cade o bombă nucleară în mijlocul New York-ului şi nu moare nici un român, nu mai ascultă nimeni ştirea.” Mda, asta e o deficienta a romanilor. Daca ar cadea o bomba in mijlocul Bucurestilor, americanii ar fi plini de ingrijorare despre soarta romanilor, maghiarilor si germanilor aflati in trecere pe acolo.