Crin Antonescu trăieşte de şase luni o idilă fierbinte cu Liviu Dragnea. Pasiunea e ambidirecţională, iar cei doi sînt văzuţi adesea tăvălindu-se în scenarii politice şi sărutîndu-se pătimaş cu viitorul. Totul a început în iunie, cînd Crin s-a trezit la putere, dar fără job, iar Liviu s-a pomenit fără portofoliu. Cum premierul manifesta o independenţă ameninţătoare, cei doi s-au aruncat unul în braţele celuilalt peste capetele uniunii, care se uitau chiorîş, ca familiile Capulet şi Montague.
Ce se petrece în intimitatea lor e greu de aflat, dar problemele care îi fac nefericiţi pot vorbi despre asta. Dragnea e nemulţumit de miniştrii numiţi de-a valma de premier fără ca PSD să poată crîcni, iar pe Antonescu îl deranjează proiectul Oprescu la prezidenţiale. Unde mai pui că amîndoi sînt îngrijoraţi de non-combat-ul lui Ponta în chestiunea Băsescu şi de posibilitatea unei căderi la pace după alegeri. Crin şi Liviu şi-au jurat că, dacă Ponta defectează, vor menţine ei focul USL, a cărui stingere i-ar scoate din schemă pe amîndoi. Prin urmare, candidatura lui Crin la Teleorman e o centură de siguranţă a alianţei, cum ar zice Traian Băsescu dacă n-ar fi total la curent cu subiectul.
Publicat în Cațavencii, nr 43, 31 octombrie – 6 noiembrie 2012
o vizualizare
