După cercetări minuțioase în cenușa casei mele de pe dealul Cetății, s-a descoperit un manuscris în care recunosc că sunt un piroman înrăit

Iată dovada:

Balada păgubosului care-și dă singur foc la valiză

Unde miroase-a pagubă sunt primul
care sosește să își facă plinul,
căci m-am născut cu degetele-n priză
și mi-am luat doctoratul la valiză.
Ca Nero ies betuț pe bulevarde,
ținînd-o de mîner s-o simt cum arde
și mai că aș da foc la tot orașul
să îmi adun dușmanii cu fărașul.
M-am angajat la pompele funebre
dar îmi lipsește una din vertebre
și cînd mi-au pus coșciugul în spinare,
crezui că-s pe vapor și-am rău de mare.
Iar la bordel, văzînd sărmani la coadă,
gîndii că se dau nuci și marmeladă.
Cînd dama-mi zise: urcă-te pe mine,
mi-am amintit c-am rău de înălțime
și m-am simțit un pom fără de fructe,
cu mîna largă-n buzunare rupte.