Gangsteri și filantropi

Evlavia de milițian a generalului Oprea a contaminat pînă și Patriarhia Română, care a scos la înaintare pe Calea Sfinților o fanfară militară și o brigadă mecanizată, de parcă Iisus ar fi intrat în Ierusalim călare pe tanchetă, nu pe un biet măgăruș. Pe de altă parte, nu-i rău că Preafericitul Daniel a uitat acest mic amănunt, fiindcă cine știe ce pachețele cu balegă sfințită s-ar fi vîndut pe tarabele negustorilor de absolut.

Printr-o coincidență de zile mari, în vreme ce o părticică din mironosița Maria Magdalena și aproximativ trei sute de grame din Ioan Gură de Aur aterizau la Iași, la o întîlnire de lucru cu victimele societății noastre de consum, o bună parte din Gabriel Oprea, de mînuță cu concubina sa, Siguranța Națională, ateriza la Washington, să se frece de moaștele sfinte ale unor barosani americani.

Cum nășicul George Maior i-ar putea aranja și amicului Niro o întrevedere cu Bill Gates, putem zice că școala jucătorilor de table de la Dragonul Roșu e mai tare în materie de vulturi carpatini decît vechea Școală de la Păltiniș.

Numerele de cascadorie pravoslavnică ale săptămînii trecute nu se opresc aici, dacă socotim că pentru prima oară în istoria jurisprudenței un om e judecat nu pentru că și-a băgat caraba în buzunarul altuia, ci fiindcă fost-a prins cu o mînă străină în propriul buzunar.

Plîngi, Moldovă, scrie, peană, că n-are cine să-i mai apere pe sărmanii creștini buzunăriți de sfîntul Haralambie, atîta timp cît preacuvioasa Paula Iacob, care a obținut și achitarea odraslei dărîmătorului de biserici și a maidanezului ce a păpat un japonez, a interpretat pentru ultima oară rolul principal din serialul Se prăvale baba, fiind îngropată pe aleea artiștilor, pentru vasta sa operă de informatoare a Securității, „între Mihai Eminescu și Adrian Păunescu”, cum frumos a titrat pe prima pagină un cotidian.

Păi, să nu-ți vină să strigi din toți bojocii, ca bețivanul acela din Gara Obor, „Cine-a dat cu broasca-n tata, de i-a murdărit cravata?”…