Noaptea minții generalilor

Armata este instituția supremă în statul român. Mai puțin pe timp de război, când se încălzește greu. Dar pe timp de pace, clar, armata e de neegalat.

De când a început pandemia, armata a fost mereu soluția la probleme mai mari sau mai mici. Armata a revitalizat spitalul din Suceava, armata a salvat DSP-uri ineficiente, armata a proiectat și construit izolete nu chiar ieftine care, acum, zac prin cămările intendenței, armata a ridicat primul spital de campanie, pe care l-a luat apa la doar câteva luni, iar după aia, când a fost refăcut, a fost refăcut cu tot cu infecțiile nosocomiale aferente, deși era, totuși, un spital nou.

Armata a fost prioritatea președintelui Iohannis, care, din a doua lună a primului mandat, s-a asigurat că 2% din PIB vor merge pe cheltuieli militare. Armata a fost prioritatea Guvernului Orban, care, în prima lună de existență, a ales să plătească integral, mult în avans, rachetuțe americane din care am primit de-abia doar a noua parte. Dar de plătit le-am plătit, crescând în mod artificial deficitul bugetar al anului 2019.

Și să nu uităm: în martie-mai 2020, armata a ieșit în stradă pentru a ne feri de SARS-CoV-2. Și-au pus pieptul împlătoșat în veste antiglonț în fața virusului și l-au vânat cu pistoale, pistoale-mitralieră și mitraliere de calibru mare, l-au fugărit cu Hummer-ele din dotare și, dacă li s-ar fi permis, ar fi încercat să-l răpună cu tunurile de pe tancuri, așa cum au făcut și cu Biblioteca Centrală Universitară în decembrie 1989.

Armata e pe val. Este copilul preferat al familiei care a mai dat țării șase case deosebit de dotate și jucăușe. Atât de tare iubim armata, încât era cât pe-aici ca anul trecut să ne trezim cu un premier militar. Norocul nostru că au mai fost câte unii care au insistat să se mimeze în continuare civilismul, iar generalul Ciucă, al nostru, a rămas doar premier interimar.

Dar a fost o săptămână cam proastă pentru armată. Proastă rău, ce mai…

Mai întâi, însuși ministrul Apărării, domnul Nicolae Ciucă, de profesie general, a postat pe Facebook date secrete ale armatei. Aflat în vizită la Sibiu, la Academia Forțelor Terestre, generalul s-a lăsat fotografiat într-un call-center al armatei și a expus, extrem de public, datele de logare în sistemul informatic. Nume de utilizatori și parole, toate devoalate publicului larg. Un nemaipomenit gest de transparență și deschidere.

Cu doar câteva săptămâni mai devreme, însă, Ciucă al nostru își asmuțise Gheorghițul la gâtul lui Vlad Voiculescu, pentru că făcuse publice locurile în care s-au vaccinat, peste rând, esențialii neamului și rubedeniile lor. Comisie de anchetă, scandal, trădare națională.

Acum, când însuși ministrul Apărării Naționale a făcut publice informații cu adevărat secrete, totul e OK. Și-a cerut omul scuze pe Facebook, a șters poza, a promis că n-o să mai facă și gata, s-a rezolvat. Nu-i trădare, nu-i nici măcar neglijență, nu a mai căutat nimeni numele consilierului sau consilierei care a gafat. E totul bine, e Ciucă, iar Ciucă are voie să dezvăluie secrete.

Nici n-a trecut mult de la actul de transparență al ministrului Ciucă și am aflat că adjunctul șefului Direcției Generale de Informații a Apărării a fost arestat preventiv pentru că ar fi furat din conturile speciale ale MApN 180.000 de euro. Omul, al doilea spion al armatei, a bălit după o casă în Corbeanca. Numai că salariul său, aflat la nivelul celui al unui subsecretar de stat (fără sporurile specifice și alte adaosuri secrete), nu-i permitea să-și ia prea rapid și terenul și să-și facă și casa. Așa că a folosit ștampilele instituției și o ștampilă cu semnătură șefului direct, s-a dus la bancă, a scos banii din contul pentru situații de criză, și-a luat teren și și-a construit casa mult visată.

Vă dați seama, totuși, cam ce armată avem? Ministrul aruncă în stânga și-n dreapta cu informațiile secrete, iar cel de-al doilea om din ierarhia spionajului și contraspionajului militar delapidează 180.000 de euro ca să aibă și el căsuță printre șmecherii Capitalei.

Cum au trecut oamenii ăștia de verificările de securitate absolut necesare pentru funcțiile pe care le ocupă? Cum? Și cum se va desfășura, de-acum înainte, colaborarea dintre armata română și armatele mult mai grijulii cu datele lor din NATO? Probabil, când vor fi de discutat chestii mai sensibile în alianță, o vor face între ei, oamenii responsabili, după care îl vor chema și pe Ciucă, dar având grijă să-i confiște telefonul la intrare și să-l verifice bine să n-aibă aparatură sau consilieri băgați pe sub haine.

Câte despre încrederea camaraderească între ofițeri, e destul de plauzibil ca aliații noștri să nu-și mai lase banii și obiectele de valoare la vedere atunci când sunt și militari români prin preajmă, dacă însuși șeful adjunct al spionajului militar bagă atât de ușor mânuța în borcanul cu miere.

Și ar mai fi ceva: dacă prețul unui ditamai generalul, cu multiple responsabilități în cadrul armatei române, este de doar 180.000 de euro, cât de ieftin le-a fost celor de la Raytheon și altor furnizori de armament să-i convingă pe ai noștri că doar pocnitorile lor sunt cele pe care armata trebuie să cheltuiască miliardele de euro ce-i revin din acel 2% din PIB?