Anunțul de prost gust despre buba omenească apărută pe pielea Unsului lui Dumnezeu a încercat să-l determine pe Regele Mihai să abdice a doua oară.
Unica suferință cu adevărat gravă a Maiestății Sale se datorează sindromului dudei negre, care i-a crescut pe frunte ca un blestem acum douăzeci de ani, greu de extirpat chiar și după ce providența îl va elibera pe nefericitul ostatic din lanțurile familiei.
Mesajele provenite din anticamera morții, smulse parcă cu un clește înroșit în foc, au darul de a arunca o umbră de îndoială asupra veridicității lor, atîta vreme cît, în absența personajului principal de pe marea scenă a Regalității, Alteța Sa Duda, admirîndu-și în oglindă mecla de parvenit, face gargară în culise cu celebra frază „Regele a murit, trăiască Regele!”. Într-o țară unde o calfă de cizmar ne-a mînat cu sceptrul prezidențial spre comunism în zbor, chiar și un actor ce a figurat cu cinste pe lista persoanelor de sprijin ale Securității poate aspira să ajungă rege.
Prin anii ’90, cînd matusalemicul miliardar Iosif Constantin Drăgan i-a pus inelul de logodnă în deget superbei fiice a generalului Gușe, puțin mai tînără decît strănepoata sa, s-a vorbit despre gestul patriotic al unor ofițeri, care au implorat-o pe domnișoară să se sacrifice de dragul Columnei lui Traian, spre a smulge averea dacilor din ghearele nesățioșilor macaronari.
Povestea de iubire dintre moștenitoarea tronului și prințul nechezol a dat în clocot tot în ibricul Securității, după ce însuși Adrian Năstase i-a suflat în caimac. Sîngele albastru al Prințesei Margareta s-a substituit petlițelor albastre ce-l fascinaseră pe junele ciripitor, astfel că binecuvîntarea lui naș Iliescu a transformat o dramă istorică într-o afacere cu retrocedări pe sprînceană.
Taman cînd bolnăvioara noastră patrie avea nevoie de un doctor fără de arginți, dispus să-și suflece mînecile și să iasă la cosit iarba rea a ranchiunei crescută pe mormintele fostelor CAP-uri, marele exilat s-a lăsat deturnat de la menirea sa de om tocmai bun de pus pe rană, capabil să ne învețe nu cum să trăim șmecherește mai bine, ci cum să supraviețuim, fără ură și fără răzbunare, pe ruinele marxism-leninismului, întocmai cum a supraviețuit și Maiestatea Sa, reparînd cu seninătate mașini de epocă la Versoix.
Dacă și-ar fi aplecat o țîră urechea la motorul gripat al politichiei dîmbovițene și, în loc să se lase asuprit de revendicările care i-au împădurit bătrînețea, s-ar fi mulțumit să arunce în șemineu buturugile discursurilor lemnoase din Parlamentul României, ne-am fi adunat cu toții în jurul focului.
N-a fost să fie, drept care, dezbrăcat din pricina rapacelui său ginere pînă și de titulatura de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, Mihai de România se pregătește acum să treacă Stixul cu o bască în cap, nu cu binecuvîntata coroană de oțel a bunicului său Ferdinand, turnată din țevile tunurilor de la Mărășești și Oituz.
Coroana de otel a fost de fapt a lui Carol si a fost turnata din otelul tunurilor turcesti din Razboiul de independenta. Altfel, bun articolul.
D-le Dinescu istoria invatata la scoala a fost una mincinoasa, manipulatoare, iar despre corecta nu poate fi vorba( priviti la istoricul Cioroianu?!), se vede cu ochiul liber caracterul neamului romanesc. Cred ca este o poveste „coroană de oțel a bunicului său Ferdinand, turnată din țevile tunurilor de la Mărășești și Oituz.” Ce descendenti de marca a avut? Carol al II-lea, printul NIcolae…..
MS Regele Mihai s-a adaptat si el ( ca toti de altfel!) ca sa nu moara sarac si cinstit. Despre mostenitoare se pot spune multe. dar ea a fost inspaimantata de singuratatea batranetii, caci altceva nu cred ca a atras-o la acest neica nimeni radu duda!
Coroana Regala a Romaniei a fost turnata din otelul unui tun otoman capturat în timpul Razboiului de Independenta din 1877 – 1878 (batalia de la Grivita – 30 august 1877).
Coroana a fost oferita pe 10 mai 1881 Regelui Carol I, la Palatul regal, cu prilejul serbarilor incoronarii sale ca Rege si a proclamarii Regatului Romaniei.
Domnule Dinescu … daca in bucatarie amestecati sarmale cu portocale … la istorie mai documentati-va putin …
Nu tin nici cu ala nici cu alalalt. Chestia ca noua romanilor mereau ne-a tremurat caoaza si ne-am dat cu cine era la moment mai tare. Am zis ca adevarul e undeva la mijloc ca de obicei. De ce sa moara peste o mie de studenti atunci in ’47? las sa moara dupa aia milioane prin puscarii! Are vreunul curaj, politicienii lu peste de azi curajul sa se puna si cu jidovii, americanii si cu rusii deodata? Adica sa puna la Universitate in Bucuresti pe langa statuile alea usor comice pe cea a supereroului national, Maresalul Ion Antonescu? Doar texte din gura dau toti! Bashitzi! De ce regele nu a zis, da semnez da inainte dati-le drumul studentilor si maresalului sa paraseasca Romania! Oare nu stia ce-i vor face rusii? EE, nu!
Dinescu talentat dar suficient, superficial ,ca de obicei. Nu poti sa confunzi, sa fii atat de ignorant incat sa susti ca otelul coroanei regale provine de la tunurile folosite la Oituz, Marasesti ! Grivita maestre, Grivita Au iti pute ? A manipulare ,sirena Grivitei? Care Grivita ? Aia cu Vasile Roaita. Dumnezeule! Am uitat autorul, deja.
I-as ruga pe dnii experti sa ne spuna si din ce an dateaza basca de pe Stix si din ce material era facuta, din lana, bumbac sau din tercot? Ca-n rest, vorba aia, si coroana si basca tin de literatura:)
„La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns” zice Eminescu, desi batalia de la Nicopole a avut loc in anul urmator bataliei de la Rovine. Pentru asta nimeni nu l-a tras de urechi. Asta pentru Constantin Gheorghe si Imihai care n-au mai vazut padurea din cauza copacilor. D-le Dinescu, avand in vedere ca aveti cititori de toate categoriile poate ca ar trebui un pic mai multa atentie deoarece sunt multi care dintr-un articol foarte bun au ales sa critice o licenta poetica.