Qu’est-ce qu’on va faire, madame?

O veste pornită mai „pe surse“, pe mama lor, nu neapărat dintr-o zonă inițială credibilă, a tulburat finalul zilei de luni și ne-a pus în fața unei serii de întrebări destul de dificile. Aproape toate trebuie să conțină un sincer „dacă“, dar este esențial ca aceste întrebări să fie puse.

Pe 24 februarie 2021, în urma unei ordonanțe de delegare a procurorului Sorin Iașinovschi de la SIIJ, a reînceput procesul de renumărare a voturilor de la alegerile locale din sectorul 1 al Bucureștiului care au avut loc pe 27 septembrie 2020.

Așa cum s-a întâmplat și în 2016, alegerile pentru funcția de primar al sectorului 1 au fost însoțite de acuzații de fraudă. În 2016, deși exit-poll-urile o dădeau drept câștigătoare pe Clotilde Armand, alegerile au fost, în cele din urmă, câștigate de către Dan Tudorache. În 2020, exit-poll-urile au continuat să o dea câștigătoare tot pe Clotilde Armand, iar rezultatul a fost confirmat și de numărătoarea oficială a voturilor. Între cei doi, diferența a fost de 1.004 voturi, iar Dan Tudorache și PSD au cerut renumărarea voturilor, mai ales după ce au apărut imagini video cu membri ai USR-PLUS umblând cam fără justificare în camera unde se aflau voturile și procesele-verbale strânse din toate secțiile de vot ale sectorului 1. În cele din urmă, cererea de renumărare a voturilor a fost respinsă la toate nivelurile.

Dar, în februarie, în urma plângerii făcute de către PSD la parchete și pentru că în acțiunea de numărare a voturilor era implicat și un procuror, un alt procuror, de la SIIJ, a decis că se impune renumărarea voturilor.

Termenul pentru finalizarea acestei renumărări era de două luni, urmând ca la acțiune să participe zece polițiști, într-un spațiu creat special pentru acțiune în sediul Serviciului Control Intern din Capitală.

Cum acțiunea a început pe 24 februarie, termenul de două luni se cam apropia de final.

Luni după-amiază, o sursă media a difuzat informația că renumărarea s-a încheiat și că, spre deosebire de rezultatele consemnate în septembrie 2020, Dan Tudorache ar avea, de fapt, cu 1.360 de voturi mai mult decât Clotilde Armand.

În acest moment, dacă informația este reală, ne aflăm în fața celui mai crunt moment pentru firava democrație românească post-decembristă. Și, oricum, trebuie să lămurim de urgență dacă informația este sau nu reală, pentru că așa ceva nu poate rămâne nelămurit.

Faptul că Biroul Electoral Central și Biroul Electoral al sectorului 1 au lăsat să treacă de filtrul lor o posibilă fraudă electorală ar fi extrem de grav. Dar și mai grav este că nu avem absolut nici o singură prevedere legală care să ne spună ce putem face în situația în care informația că, de fapt, alegerile au fost câștigate de Tudorache ar fi reală.

Alegerile locale din sectorul 1 au fost validate având-o pe Clotilde Armand drept câștigător. Au trecut, de atunci, aproape șapte luni. Clotilde Armand funcționează, de atunci, ca primar cu puteri depline, cu drept de semnătură și așa mai departe. A semnat acte, a luat decizii legate de bugete, a provocat scandaluri care s-ar putea lăsa cu despăgubiri costisitoare plătite de către contribuabilii din sectorul 1.

Ce am putea face, pur teoretic, în cazul în care s-ar constata, după șase, șapte, opt luni de la alegeri că rezultatul acestora a fost contabilizat greșit? Nu vorbim, deocamdată, despre fraudă. Vorbim despre erori umane de numărare, de exemplu. Erori de numărare, însă, care produc efecte greu de contabilizat.

Constituția, legile electorale, Codul Penal, nici una dintre aceste legi nu prevede ce se întâmplă în aceste cazuri. Pentru că se presupune că astfel de lucruri nu se pot întâmpla într-o democrație, că există destule filtre care fac imposibilă o astfel de întâmplare.

Dan Tudorache a devenit, imediat după alegeri, subiect de cercetare penală. De ce nu înainte de alegeri, este greu de spus. Imaginea sa este, acum, oricum mult inferioară celei pe care și-o construise din bani publici între 2016 și 2020. Nici imaginea Clotildei Armand nu stă mia bine. Cu greu ar mai ajunge la 35.000 de voturi, după tot ce a făcut în ultimele șapte luni.

Dar întrebarea este: ar trebui repetate alegerile, dacă s-ar dovedi că au fost fraudate, sau ar trebui ca cel care, de fapt, ar fi câștigat de drept alegerile să devină primar?

Ce s-ar putea întâmpla cu toate actele semnate de cineva care, de fapt, nu ar fi avut acest drept?

Ce am putea face cu toate lucrurile care au fost influențate de acest rezultat care ar putea fi unul fraudulos? În alegerile parlamentare din sectorul 1 a contat, într-un oarecare procent, și faptul că primar este Clotilde Armand. Dar dacă nu era, de fapt, un primar legitim? Cum contabilizăm asta, cum reparăm?

Vlad Voiculescu, Florin Cîțu, coaliție și guvern devin cantități neglijabile în acest moment, până la lămurirea situației legate de renumărarea voturilor de la sectorul 1.

Există varianta ca informația să fie una falsă. Există varianta ca informația să fie reală, dar să ni se spună că e falsă. Oricum ar fi, însă, este nevoie de o reacție rapidă.

Pentru că, vă dați sau nu seama, ar putea fi cea mai grea încercare a democrației noastre. Dacă trecem peste ea cu nepăsare, atunci vom merita absolut tot ce ni s-ar putea întâmpla mai nedemocratic. Și atât.