Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Eminescu în cultura populară (niscaiva glose)

Zoom Eminescu în cultura populară (niscaiva glose)

Eminescu poet popular este pus deseori în umbră de Eminescu poet național.

Înainte de a deveni instituție de stat (nu întotdeauna una culturală), Eminescu a fost, decenii la rînd, o vedetă a românilor simpli, mai mult sau mai puțin alfabetizați. „Un rockstar”, cum spune analistul media Iulian Comanescu în cartea Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009). În modernismul incipient, în care România nu avea televizoare, ci romanțe pe plăci de gramofon, Poetul lansa postum hit după hit, inspirînd generații întregi de tineri romantici.

Cum o fi fost pe vremea cînd Eminescu încă nu intrase în manuale, cînd marii istorici ai literaturii nu îi forjaseră portretul tipizat care avea să umple comentariile și referatele școlare de mai an? Înainte să i se facă statui? Înainte să îl declare Dan Puric tabu suprem al românismului (rezumînd, în cîteva fraze bubuitoare, o întreagă eră de propagandă național-comunistă)? Înainte ca ilustratori manieriști precum Ligia Macovei să-i deseneze chipul, în sute de viniete conforme standardelor artei oficiale, cu pletele transformate în ramuri dezolate (din care își iau zborul cocori) și cu ochii închiși prin care se vede, anamorfotic, cîte-o fecioară plîngînd elegiac în raza unui Luceafăr etc.

E greu de spus. Cu toate acestea, și astăzi, după ce Eminescu a ajuns față de bancnotă și spaimă a candidaților la Bac, cultura populară i-a rezervat, în panteonul figurilor legendare, un loc nepereche.

Iată un episod care tranșează realitatea cotidiană cu efectul unei vivisecții. Vă amintiți? Acum doi ani, Cristian Tudor Popescu a făcut furori pe Internet cîntînd maneaua lui Eminescu pe care o auzise din difuzoarele unui taxi.

Cine n-o știe sau a uitat-o poate regăsi pățania googăluind ctp + manea sau manea + eminescu. Rezultatele, precum pletele, curg rîu. În diverse montaje video, mai lungi sau mai scurte, îl putem asculta pe jurnalist cîntînd (deloc lipsit de talent) două strofe din Maneaua lui Eminescu: „Scria bine cu stilou’ / Şi-o iubea p-aia ca bou’… / Da’ n-a mai făcut nimica, / I-a spart banii Veronica”. Se înțelege că e vorba de Veronica Micle și, de asemenea, cine e atent la etica și valorile larg împărtășite azi în societate, sesizează o întreagă tramă, între un îndrăgostit idealist și o damă cheltuitoare, căreia – vai… – nu a apucat să „îi facă nimica”.

Mai păguboase sînt căutările după numele lui Florin Baboi, manelistul cu pricina, ale cărui clipuri au dispărut treptat de pe net, din pricini obscure. Se pare că Baboi s-a retras din cariera de interpret și și-a întărit faima de textier al maneliștilor. Lui îi datorăm lyrics-uri de ocazie, unele chiar encomiastic-electorale, precum Maneaua lui Băsescu. Baboi însuși este unul care – vorba lui – „scrie bine cu stiloul”. Un Eminescu al maneliștilor. Unul dintre ei. Căci mai există un Eminsecu (sic!) al manelelor, numit așa pentru că e considerat genial, asemeni lui nen-su de peste veacuri: compune, scrie texte și orchestrează pentru mai mulți confrați. Numele său oficial este Leo de Vis, ceea ce sună – cum se spune – „de acolo”. A-l numi pe cineva Eminescu este un compliment echivalent cu doxat, genial, măiastru. Un showman de Internet, cu veleități de manelist, s-a autointitulat Eminescu al prostiilor, pentru că face glume licențioase. Scheciurile lui abundă în poante misogine și discriminatoare (uneori chiar antițigănești, la modul asumat autoironic).

Pe alte planuri, blazonul popular făurit lui Eminescu este cel din cîntecul lui Baboi: un dezastru în materie de femei, cheltuieşte o grămadă, iubește „ca bou’”, dar fără finalizare. Așa apare și în comics-urile și desenele animate viralizate în ultimii ani pe net. În ele, Eminescu caricaturizat e un fraier care oftează, neconsolat pe plan sentimental, în timp ce Creangă îi dă replica, în contrapondere, ca un Sancho haios, vulgar și abil în chestiunile lumești.

O interpretare ceva mai superficială e cea legată de coafură: Eminescu denotează o anume pieptănătură (desuetă și geek), cu părul pe spate, fruntea degajată și pletele în vînt.

Dacă acest blazon caricatural resimte doar vagi urme ale operei lui Eminescu, în schimb rezumă biografia popular-romanțată care i s-a coagulat Poetului în timp, asemeni vidas-urilor medievale (acele însăilări prozopoetice, în care saltimbancii vulgarizau viața și opera trubadurilor). Moartea acoperită de mister a lui Eminescu, sifilisul despre care s-a vorbit mulți ani șoptit, „pe neoficiale”, ca despre ceva rușinos, bașca, mai de curînd, editarea versurilor pornografice, acele răbufniri intimisime, nedestinate de Poet publicării – toate au participat la forjarea unei mitologii promiscue, numai bună de otevizări și tabloidizări infinite.




Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Nu maneliștii sau Puric i-au făcut lui Eminescu cel mai mare… de-serviciu, ci Călinescu, cu prostiile enorme, revărsate în fraze sforăitoare, din „Istoria…” lui, astăzi ilizibilă. A scris atâtea enormități Călinescu acolo (amestecate cu pasaje corecte, după principiul diavolului: „fă minciuna veridică: dă date istorice precise!”) încât bietul Eminescu a fost urcat pe-un piedestal de pe care, iată, acum, toată lumea simte nevoia să-l dea jos. Și nimeni nu-i mai citește opera, nici măcar „eminescologii”. Dar asta s-ar putea să fie în avantajul operei lui Eminescu: cum nu se întrevede vreun alt poet de anvergura lui la orizont, eu cred că-i face bine operei lui să rămână necitită, o perioadă lungă de timp. Când va fi redescoperit, peste vreo jumătate de veac, să zicem, va fi considerat un poet tânăr, cu idei promițătoare…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

  • Restrîngerea domeniului luptei

    19 septembrie 2022

    Cele șase turnuri de fum de la IMGB, ultimii martori ai industriei grele socialiste, s-au prăbușit vineri la pămînt, executate cu muniție adevărată. Cadavrele urmează să fie cărate cu basculantele […]