Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Europa Cortinei de Catifea

George H.W. Bush s-a stins vineri, la doar șapte luni după ce credincioasa-i Barbara l-a lăsat singur. Dincolo de îndelungata-i carieră, Bush Senior rămâne unul dintre cei mai nedreptățiți președinți americani.

Zoom Europa Cortinei de Catifea

George H.W. Bush s-a stins vineri, la doar șapte luni după ce credincioasa-i Barbara l-a lăsat singur. Dincolo de îndelungata-i carieră, Bush Senior rămâne unul dintre cei mai nedreptățiți președinți americani. Succesul său în politica externă n-a fost dublat și de un al doila mandat prezidențial, căci americanii, scăpați de spectrul comunismului, au vrut și altceva în plan intern. E foarte posibil ca George H.W. Bush să fi fost, de fapt, ultimul președinte american cu substanță, cel puțin până acum, el fiind succedat de președinți-imagine și președinți-record.

Ca director al CIA, vicepreședinte timp de două mandate și președinte timp de un mandat, Bush cel Bătrân a fost unul dintre oamenii care au lucrat ceva la prăbușirea Cortinei de Fier. În timpul mandatului său prezidențial au căzut pe rând fortărețele URSS din Europa, până când, în cele din urmă, s-a prăbușit chiar URSS-ul. În mandatul său prezidențial a căzut Zidul Berlinului și, chiar dacă au trecut aproape 30 de ani de atunci, est-europenii nu ar trebui să uite asta.

Și, totuși, uită.

Într-un text publicat pe gasformedia, Radu Ciobanu, un tânăr student la Științe politice, conservator și susținător al ideilor CpF, ne spune că George H.W. Bush este președintele american în timpul căruia “Europa de Est a redevenit liberală”.

De fapt, despre această afirmație voiam să vorbim, căci despre Bush vor scrie și vor fi scris deja mulți alții.

În 1989, Europa de Est nu a “redevenit liberală”, ci de-abia a început să-și caute drumul spre reînvățarea democrației. Să le spui unor conservatori precum Bush sau Thatcher că au pus umărul la revenirea Europei de Est la liberalism dovedește o gravă inadaptare de discurs istoric.

Desigur, tânărul Ciobanu nu despre liberalism ca doctrină vorbește, ci despre liberalism ca opoziție la iliberalism. Or, acesta este începutul unui discurs periculos. Pentru că presupune o răstălmăcire de termeni și o răsturnare de paradigme care nu pot sfârși decât prost.

Iliberalismul, creație mai degrabă lingvistică, nu neapărat doctrinară, îi este atribuit lui Viktor Orbán, iar România are onoarea de a fi teritoriul pe care, se pare, acest cuvânt a fost rostit prima dată în public de către premierul maghiar.

Cum Viktor Orbán este băiatul rău al Europei Unite și oaia neagră a PPE, la nivelul discursului european iliberalismul a început să se impună drept cuvânt care desemnează, de fapt, tendințele autocrate ale unor lideri și lipsa de supunere la directivele europene. Ungurii, cu actualul lor guvern, polonezii și chiar românii sunt iliberali în ochii agili ai Bruxelles-ului. Asta neînsemnând, de fapt, că restul Europei ar fi condus de liberali. Nici pe departe. PPE, partidul european cu cea mai mare influență în țările membre ale UE, este un partid eminamente conservator în ceea ce privește politicile statale, deși neo-liberal spre neo-marxist în alte privințe. Pe de-o parte, PPE a dus pe culmi nebănuite centralismul și birocrația europene, protecționismul comercial în anumite țări, sprijinul acordat de stat marilor corporații de importanță națională, iar pe de altă parte lucrează cu sârg la dărâmarea tradițiilor, a sentimentelor naționale și a unor noțiuni precum cea de familie, toate, valori atât de dragi conservatorilor de pe vremuri. Modul în care PPE cultivă, la nivel european, lipsa de transparență și eludarea votului popular împinge această mișcare politică transnațională mai departe de democrație decât ar visa vreodată să meargă chiar Viktor Orbán sau Andrzej Duda. Cumva, în umbra acestei redefiniri a liberalismului în opoziție cu iliberalismul stă, de fapt, redefinirea democrației.

Cum spuneam, țările Europei de Est nu au redevenit “liberale” în 1989, ci democrate.

Dacă “liberalismul” redefinit presupune lupta cu orice preț cu iliberalii, e foarte posibil ca el să presupună niște mijloace mai puțin democratice. Cum ar fi pedepsirea unor țări pentru că își respectă propriile legi, pedepsirea lor pentru că respectă deciziile unei Curți Constituționale, impunerea de modificări ce nu reflectă voința populară și, eventual, schimbarea de guverne fără alegeri.

Desigur, doctrinele politice sunt, la nivel mondial, într-o devălmășie totală. Este terenul propice pentru a ridica, din cuvinte, noi cortine. Nu direct de fier, ci, poate, de catifea. Într-o lume în care oameni de stat precum George H.W. Bush sau Margaret Thatcher apar din ce în ce mai rar, fiind înlocuiți de papagali ștăifuiți, va fi greu să treci chiar și de o cortină de catifea, căci în spatele ei se va ascunde un zid mult mai trainic decât cel al Berlinului, unul care să reziste atacului democrației și libertății, așa cum cel al Berlinului nu a rezistat.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • O, ce veste minunate!

    11 decembrie 2018

    Ultraliberalul Macron s-a comportat ca un peștișor de acvariu dispus să facă ordine în ocean. Adică să-i scutească pe marii rechini de taxa pe pradă și să le mărească guvizilor […]

  • Manu militari

    11 decembrie 2018

    Un grup organizat de generali SRI înfășurat, ca un fular de postav, în jurul președintelui Iohannis, la Alba Iulia. O imagine-stigmat, rămasă pe umărul Centenarului, în lipsă de altceva mai […]

  • Cel mai lent din curtea școlii

    11 decembrie 2018

    În decembrie 2015, Klaus Iohannis era pe val. Sărbătorea un an de la preluarea mandatului prezidențial și reușise să scape de guvernul PSD condus de Ponta, instalând un guvern tehnocrat. […]

  • În mahalalele istoriei

    4 decembrie 2018

    În vreme ce stafia miliardarului Soros stă cu ochii pe fostele țări socialiste ca nu cumva guvernanții să bage nechezol în rația noastră de libertate, Karl Marx și-a scos și […]

  • Cîinii de pază ai Securității

    4 decembrie 2018

    Samsarul agrar Adrian Rădulescu, valetul moșierului de la Nana și fost parlamentar PDL, a recunoscut controlul serviciilor asupra listelor de candidați. “Nu l-am adus noi, l-au adus Serviciile și ni […]

bt
romania100