Nasoală situațiune pentru tiza mea Elena Udrea și pentru partidul Șăfului! Cu tot „farmecul ei monumental“ (apud Teodor Baconschi), în loc să trăiască un frenetic enter-poll în Europa, s-a trezit cu un jalnic exit-poll în România. De fapt, de la o vreme încoace, dna Udrea nu mai are enter-poll-uri decît aici, la Cotroceni, sau la Vila Lac 2, și asta numai cînd sînt eu obosită. Căci ce sînt șase, hai șapte procente pentru un partid în formare? E ca și cum o adolescentă, ca să aibă în fine un orgasm, ar trebui s-aștepte menopauza.
Extraordinar ce-a slăbit la televizor Popescu-Piedone! Să nu-l mai recunoști: parc-ar fi din Forța Civică.
Udrea ca Udrea, dar ce catastrofă pe capul dragului meu interimar! Așa de rău îmi pare! Cît a șezut în capul oaselor Crinuț la Cotroceni, a fost cea mai liniștită perioadă din viața mea: mă sculam cînd voiam, ațipeam din te miri ce, uneam micul dejun cu ditamai dejunul, siesta era siestă, nu vorbă-n vînt etc., etc. Toți funcționarii de la palat purtam în picioare încălțări de pîslă, ca la marile muzee, nu se auzea nici musca. Iar din tot ce i-am citit seara la căpătîiul patului, lui Crinuț i-au plăcut cel mai mult basmul ăla cu „Tinerețe fără bătrînețe și viață interimară fără de moarte“ și un volum de Blaga, Laudă somnului. Adormea ca un prunc, mai că-ți venea să-i dai să sugă.
Părerea mea e că abia acum, cu astea 16%, Crinuț al meu s-a trezit de-a binelea.
(va urma)