Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Fonduri europene târzii, finanțări și amenințări în județul lui Bolojan

Zoom Fonduri europene târzii, finanțări și amenințări în județul lui Bolojan

Pe 13 iulie, Ilie Bolojan a mai marcat un triumf pe drumul său spre devenirea celui mai mare atrăgător de fonduri europene din lume, din toate timpurile.

Astfel, joi, 13 iulie, Ilie Bolojan s-a deplasat la București, cu o cursă regulată TAROM (Air Bolojan nu este, încă, operațională) și, la Ministerul Transporturilor, a semnat contractul de finanțare a construcției variantei ocolitoare a orașului Aleșd din bani europeni. O mare victorie a administrației liberale.

Până de curând,

presa orădeană, care trăiește mai ales din contractele cu Primăria Oradea și cu CJ Bihor, vorbea compulsiv-obsesiv despre pericolul ca CJ Bihor să piardă banii europeni pentru centura din Aleșd din cauza încăpățânaților care nu vor ca respectiva centură să treacă printre casele lor și nici nu vor să-și cedeze proprietățile. Totuși, despre care bani europeni era vorba atunci, dacă de-abia pe 13 iulie 2023 s-a semnat contractul de finanțare?

Nu putem să înțelegem decât că, până pe 13 iulie, vreme îndelungată, Ilie Bolojan le-a vândut ziariștilor de casă pielea fondurilor europene din pădure. Dacă, însă, UE va deconta, în cele din urmă, costurile lucrărilor la centura Aleșd, rămâne de văzut, mai ales că Ilie Bolojan are un îndelungat istoric al corecțiilor financiare pe finanțările europene, corecții care au ajuns și la 100% pe unele proiecte.

Lucrările la centura Aleșd costă, în total, 120.000.000 de lei și au fost plătite, până acum, din bugetul Ministerului Transporturilor. Din 13 iulie, banii deja dați de către MT și sumele ulterioare ar urma să vină de la UE, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

La sfârșitul lunii iunie, lucrările la centura Aleșdului fuseseră realizate în proporție de 60%. Ceea ce înseamnă că nu mai e chiar atât de mult până când întreaga centură va fi gata și marele om îi va putea tăia panglica, în aplauzele admiratorilor.

Dar oare

va deconta Uniunea Europeană cu adevărat aceste lucrări, în condițiile în care există nenumărate nereguli în actele care însoțesc această centură ocolitoare?

Greu de spus.

Așa cum am mai scris, atunci când se accesează fonduri europene, cel care semnează proiectul trimis spre aprobare și, mai apoi, contractul trebuie să-și asume pe proprie răspundere, printr-un document oficial, că nu există litigii legate de terenurile pe care urmează să se realizeze construcția. Bănuim, așadar, că în data de 13 iulie, când Ilie Bolojan semna contractul de finanțare, fusese depus la dosar și documentul respectiv.

Document care nu ne putem explica cum fusese semnat, atâta vreme cât o parte dintre terenurile pe care ar urma să treacă centura se află, încă, în litigiu.

Unele dintre aceste terenuri au fost expropriate prin Hotărâre de Guvern, dar HG-ul respectiv a fost atacat în instanță, iar aplicarea sa este suspendată până la decizia judecătorilor. Din acest motiv, oamenii nici măcar nu au primit de la CNAIR banii stabiliți ca despăgubiri pentru expropriere, deci procedura nu a avut loc din punct de vedere legal.

Oamenii lui Bolojan au obținut o executare silită a unuia dintre proprietari, dar și aceasta a fost suspendată până la decizia instanței asupra exproprierii în sine.

Mai există, de asemeni, o problemă. Majoră. Nu toate terenurile necesare construcției centurii Aleșd au fost prinse în HG-ul inițial de expropriere. De aceea, presat de timp și de termenele asumate mai nou inclusiv prin semnarea contractului de finanțare prin POIM, Guvernul lucrează la o nouă HG de expropriere. Care va fi, cel mai probabil, atacată la rândul său în instanță de către proprietari. Mai ales că pe unele dintre terenurile care nu au fost încă expropriate s-a construit deja. Da, exact așa cum citiți: unele porțiuni ale centurii Aleșd au fost deja construite pe terenuri care nu aparțin domeniului public sau privat al CJ Bihor. Pentru că se poate, pentru că, dacă ești cu adevărat încăpățânat, legile nu mai contează, iar proprietatea privată cu atât mai puțin.

Presat de timp

și de intenția oamenilor de a-și dobândi dreptatea în Justiție (intenție ce este mai degrabă un vis destul de îndepărtat în acest moment), Ilie Bolojan presează în continuare.

La șase zile după ce a semnat contractul de finanțare, adică pe 19 iulie 2023, Ilie Bolojan el însuși a trimis oamenilor din Aleșd care au terenuri aflate în litigiu notificări prin care îi anunță că, dacă nu permit accesul constructorului centurii pe terenurile lor, aflate încă în litigiu, CJ Bihor îi va pune să plătească costurile de întârziere solicitate de către constructor, în valoare de 18.708,35 lei/zi.

Este adevărat, legea spune că decizia de expropriere are titlu executoriu, iar terenul expropriat devine automat proprietate a celui în interesul căruia s-a făcut exproprierea. Dar, atâta vreme cât însăși decizia de expropriere a fost atacată în instanță, până la clarificarea situației pe terenul respectiv nu se poate construi nimic.

Așadar, Ilie Bolojan încearcă să-i intimideze pe cetățenii din Aleșd care au contestat deciziile de expropriere și mai toate actele care i-ar permite construirea centurii printre case, în plină zonă rezidențială, imputându-le niște costuri enorme de care, însă, nu ei se fac vinovați, ci chiar conducătorul CJ Bihor, care și-a dorit enorm ca respectivul drum, care presupune trafic greu și multă poluare, să treacă prin curțile și printre casele oamenilor, deși exista o variantă care ar fi evitat această situație.

Ilie Bolojan a obținut finanțarea europeană

pentru construcția centurii Aleșd atunci când construcția acestui drum s-a realizat deja în proporție de 60%.

Centura Sânmartin se află într-un stadiu de realizare a lucrărilor de 40%, iar centura Beiușului într-un stadiu de realizare de 20%. Nici pentru aceste lucrări Ilie Bolojan nu are asigurată, până acum, finanțarea europeană, deși așa a anunțat încă de la începutul lucrărilor, că acestea vor fi finanțate din bani europeni. În acest moment nu sunt, neexistând contracte de finanțare semnate. Președintele CJ Bihor speră, însă, ca până în toamnă să fie semnate și aceste contracte de finanțare prin POIM.

Este un joc extrem de riscant pe care îl face fostul primar al Oradei, căci fondurile europene nu sunt garantate, ci trebuie obținute cu proiecte solide și, mai ales, lipsite de litigii și nereguli.

Până acum, toate proiectele domnului Bolojan pentru astfel de drumuri sunt oricum, numai lipsite de litigii și probleme nu.

Rămâne să vedem dacă, până la capăt, banii europeni vor veni cu adevărat sau lucrările vor fi acoperite integral din fondurile naționale. Căci de plătit, până la urmă, cineva tot trebuie să plătească. Sigur nu Ilie Bolojan, căci el este mai presus de astfel de nimicuri.

5 comentarii

  1. #1

    Din pacate, tot ce face-face conflictual. Lasand propaganda deoparte, o administratie mai neprietenoasa cu cetateanul nu exista. Metodele de la oras, au fost importate la judet. In urma furtunii de ieri, am fost in cateva poduri din centru, dezastru. Majoritatea cladirilor istorice au fost refacute la limita finantarii, finantare asigurata de proprietarii fortati de supraimpozitarea cu 500%. In general s-a refacut doar fatada pentru fotografii. Interventii la structura de rezistenta, refacerea instalatiilor sanitare si electrice, curti, culoare de acces, nimic. Cu toate astea, primaria si-a alocat toate meritele, desi nu a asigurat decat documentatia si finantarea (imprumutul) celor nevoiasi. Subiectul asta, refacerea cladirilor istorice, ar fi de dezbatut. Cum presa locala e aservita, nu e cine. Sunt multe cladiri in proprietatea primariei sau unde este coproprietara, aflate in paragina, oare se auto-supraimpoziteaza? Sau de ce taraganeaza receptia unor lucrari, pana ce firma executanta se adreseaza in instanta pentru a-si recupera prejudiciul? Dileme si iar dileme…

    • #2

      Foarte trist ce spuneți. Păcat de bani, clădirile respective meritau reabilitate pe bune, nu de fațadă. Cred ca asta era singura atracție reală a orașului, că nu vine cineva sa se învârtă de nebun pe centura sau sa facă bucle pt a traversa toate podurile. Tramvaiele Imperio se mai găsesc și prin alte municipii, Aquaparcul s-a fasait. Bine, atracția trebuia valorificata altfel decât campanii nord-coreene de proslăvire a liderului providențial.

  2. #3

    Este ciudat totuși cum reușește acest domn Bolojan să ia el fonduri europene de 100% pe proiectele lor din Bihor. Au reușit să ia chiar și fondurile Deltei Dunării cu niște firmulițe de apartament, lasăndu-i pe localnicii dobrogeni cu ochii-n soare. Nu, nu cred că aici este vorba despre vreo Inteligența ieșită din comun, să fim serioși, este vorba de corupție și legături nepotrivite între instituțiile statului pe care DNA nu le vede . Trece mai departe, fluierând a pagubă. Se pare că și UE este foarte concesivă cu proiectele ardelenești, le aprobă cred fără a le mai citi… Altfel stau lucrurile când proiectele sunt din altă parte a României. Cu timpul, sperăm să avem și răspunsul la această ghicitoare. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

    • #4

      E simplu, i se aproba orice pe baza de imagine pentru a fi promovat la centru. Aici i se aproba, apoi cu Europa e alta poveste, sunt multe finantari ratate sau corectii. Daca succesele sunt pe prima pagina, rateurile sunt pe ultima, nu degeaba baga atatia bani in presa/promovare.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint