Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Fundata turistică. Mai multe întrebări decît răspunsuri

Zoom Fundata turistică. Mai multe întrebări decît răspunsuri

Fundata – comună mică, potențial turistic mare. Pentru că tot s-a nimerit să ne așezăm la aceeași masă, pentru o cină tradițională, cu unul dintre investitorii în turismul local (proprietar de pensiune) și cu primarul, discuțiile n-aveau cum să aibă alt subiect decît turismul în Fundata. A rezultat o altfel de conferință de presă, în care s-a vorbit despre diversele probleme locale și cum ar putea fi rezolvate.

Primar: Comuna Fundata cuprinde trei sate: Fundățica – 124 de locuitori, Șirnea – vreo 290, și Fundata – restul pînă la 698 (populația totală, la cea mai recentă estimare). Nefiind o fostă zonă cooperativizată, nu prea avem spirit de asociere – la nivelul comunei, nu există nici măcar o asociație a crescătorilor de animale, principala ocupație a localnicilor. Majoritatea oamenilor sînt în vîrstă, familiile tinere se pot număra abia pe degetele de la ambele mîini; un semn bun e că o parte dintre cei plecați s-au întors și au început să-și amenajeze o gospodărie – au renovat casa părintească sau au vîndut o bucată de teren și și-au făcut una nouă.

Fundata are un specific aparte, nu poate fi comparată cu vecinii, Branul sau Moieciul. Acolo, în anii ’90, pentru că locuințele erau adunate, lîngă șosea, nu răsfirate pe toate coclaurile, ca la noi, s-au vîndut terenuri, s-au modernizat case, li s-a mai făcut un etaj, și așa au început să apară turiști. Încurajați de succes, oamenii au construit, alături, alte corpuri de clădire și s-au aglomerat și mai mult. În perioada aia, fundățenii le cumpărau copiilor un apartament la Brașov sau la Rîșnov („Nu mai stați aici să vă chinuiți, cum ne-am chinuit noi o viață întreagă!”); tinerii găseau de muncă la oraș și veneau la țară, ca să-și ajute părinții, doar în week-end-uri sau în concedii, și se întorceau acasă, în apartamentul de la bloc, cu ouă, lapte, carne.

Pierderea startului imobiliar de atunci e acum un avantaj: zona a rămas aerisită, perfectă pentru turistul prezentului, care caută liniște, fuge de aglomerări. Turismul a devenit una dintre principalele activități ale comunității, pe lîngă creșterea animalelor; și cu ajutorul oamenilor care au venit inițial pentru o casă de vacanță și și-au făcut apoi pensiune, s-a dezvoltat destul de mult. Nu la nivelul Bran-Moieciu…

Jurnalist 1: …Nici nu sînteți concurenți cu ei!

Primar: E adevărat. Zona s-a păstrat autentică, nu există aglomerație, proprietățile sînt distanțate, nu deranjezi vecinul… Majoritatea turiștilor apreciază asta.

Jurnalist 2: Vedeți Fundata ca o destinație de masă sau ca una premium?

Primar: Da, cam ăsta ar fi țelul, să ajungem o destinație cu servicii de calitate. Simțim presiunea dezvoltării imobiliare: se vînd terenuri, apar alți oameni interesați să se stabilească aici. De anul trecut, de cînd am început asfaltările în Șirnea, și de cînd și-a cumpărat celebrul jurnalist britanic Charlie Ottley casă acolo, e nebunie: ce iese la vînzare se cumpără imediat. S-au luat case vechi, au început să le renoveze. De anul ăsta vrem să scoatem la licitație actualizarea PUG (avem niște reguli instituite prin hotărîri de Consiliu Local, suprafețe minime de construit: pentru o casă de vacanță – 1.000 de metri pătrați, pentru o pensiune – 2.000 mp). În funcție de ce ne spun și specialiștii, în urma unei dezbateri publice, vrem să facem concurs de proiecte și să dăm, gratuit, din partea Primăriei, proiectul de arhitectură proprietarului care construiește: să-și aleagă din cinci-șase modele de construcție ceea ce vrea să facă. În interior e treaba lui, exteriorul însă trebuie să fie unitar.

Jurnalist 1: Cum pot cei care au o casă de vacanță să o transforme în pensiune, s-o treacă în regim hotelier, pentru că știu că e o problemă, pornind de la autorizația de construcție, în care e declarată casă de vacanță?

Primar: Sînt mai multe variante. Ori prin schimbarea destinației, cu autorizare, în funcție de capacitate și de suprafață (necesită anumite avize, la peste opt camere), sau prin sistemul de înregistrare pe CNP, la Direcția de Finanțe, cu camere de închiriat…

Jurnalist 1: Da, dar știți că asta s-a schimbat, recent: conform Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, trebuie să se clasifice și persoanele fizice care închiriază camere, să îndeplinească anumite condiții.

Primar: Nu e un lucru rău, turistul trebuie să știe exact unde își rezervă cazarea. La întîlnirile cu sătenii, le-am explicat situația, i-am îndrumat pentru autorizare.

Jurnalist 1: Ați luat în calcul să-i ajutați pe oameni să-și facă PGL (Punct Gastronomic Local), care are o legislație mai simplificată?

Primar: Sînt autorizate cîteva PGL, vreo opt, parcă…

Jurnalist 1: Nu le-am văzut, nu sînt promovate, nu există indicatoare spre ele. Ca să nu mai zic că nu sînt semnalizate obiectivele turistice locale: de exemplu, biserica de la 1830…

Primar: Am avut un proiect cu finanțare norvegiană, împreună cu Centrul de Ecologie Montană, acum vreo cinci ani, prin care am creat niște trasee turistice, pe care au fost identificați niște meșteri populari, niște producători locali.

Jurnalist 3: În ce măsură ați fi deschis la ideea creării unui parteneriat public-privat de tip OMD (Organizație de Management al Destinației) în Fundata, astfel ca toată lumea implicată în turismul de aici – Primărie, proprietari de pensiuni, producători locali, furnizori de diverse servicii turistice – să se așeze la aceeași masă și să gîndească niște planuri, niște proiecte de dezvoltare turistică pe termen măcar mediu?

Primar: Oamenii sînt mai reticenți la chestii noi, dar necesitatea ne învață. Pandemia ne-a dat cîteva lecții în sensul ăsta. A fost o perioadă în care fiecare și-a văzut de treaba lui: pensiunea și-a căutat turiști, Primăria s-a ocupat de drumuri, apă, iluminat, salubritate, cel cu animalele a încercat să-și vîndă brînza – n-a fost o cooperare, o punere cap la cap a eforturilor. Dar cu pași mici și mulți, cred că o să se poată face o structură de genul ăsta.

Jurnalist 3: Dinspre comunitate trebuie să vină inițiativa, oamenii trebuie să înțeleagă că de unul singur nu poți face nimic. Doar prin asociere se rezolvă problemele, ăsta e modul de lucru care va produce rezultate pentru comunitate.

Primar: Referitor la asta, împreună cu Bran și Moeciu, sîntem parte a celui mai mic GAL (Grup de Acțiune Locală) din țară, Transcarpatica, prin care am accesat destule fonduri: am luat mașină de salubritate și deszăpezire, pubele pentru populație, am asfaltat două drumuri de cîte un kilometru.

Jurnalist 4: GAL-ul poate fi un precursor al unui OMD, mai ales pe o asemenea zonă, culoarul Rucăr-Bran, pentru că satele astea au multe în comun. În acest fel, pot să se organizeze și într-un OMD zonal, pentru că au mai mult de cîștigat împreună decît separat, fiecare comună în parte.

Jurnalist 3: Dacă pot propune o destinație comună, un brand local sub umbrela căruia să funcționeze lucrurile, da. Nu știu în ce măsură aveți contacte cu AER, Asociația de Ecoturism din România, care certifică anumite destinații ca fiind mai mult decît agroturistice, ecoturistice – un turism responsabil, care respectă natura.

Investitor în turismul local: Fundata îndeplinește condițiile astea.

Primar: Am avut un proiect comun cu Centrul de Ecologie Montană: am organizat Eco-maratonul (cîteva mii de participanți), am montat niște panouri de informare.

Jurnalist 3: Înțeleg că turiștii în trecere nu respectă curățenia, aruncă gunoaie pe traseele dintre pensiuni. Managementul deșeurilor are o mai mare importanță aici, la munte, față de oraș; se presupune că oamenii care vin aici au o minimă educație montană. Cum vedeți rezolvată problema asta?

Primar: Preventiv, montînd coșuri de gunoi în zonele circulate și centrale. Sîntem prima localitate din județ care a înființat serviciul public de salubritate, în 2019, chiar am îndeplinit acel target de 60% deșeu colectat reciclabil. La intrarea în sate am făcut magazii cu sistem de închidere cu cartelă (ca gunoiul să nu fie împrăștiat de cîini, urs, vînt), ca la interfon, și fiecare proprietar de casă de vacanță a primit card de acces pentru depozitarea selectivă a gunoaielor pînă la colectare.

Investitor în turismul local: Eu de la bun început le-am spus clienților că astea sînt regulile: sticla la sticlă, plasticul la plastic, menajerul la menajer. Oamenii au înțeles, nu s-a supărat nimeni că le-am explicat.

Jurnalist 3: Cu calendarul de evenimente cum stați? Am văzut că există ceva tradițional, Nedeea Munților. Vă gîndiți să creați și altele?

Primar: Ar mai trebui create cîteva evenimente care să atragă turiștii. Pentru că astea care deja există sînt toate pe pastoral – sărbători religioase (Sf. Petru) sau specifice ocupației de crescători de animale (Măsura laptelui). Nedeea Munților – tîrgul de două țări, pe vîrful muntelui, unde muntenii și cu ardelenii se întîlneau, făceau schimb de mărfuri, se căsătoreau – e atestat de pe la 1300. La Șirnea, declarat, în 1973, primul sat turistic din România, există, de asemeni, o agendă culturală bogată, care cuprinde, de exemplu, Focul lui Sumedru (25 octombrie), Ziua Olimpică (23 iunie – cei mai mulți campioni naționali la schi sînt din zonă). Avem sloganul „Suntem la înălțime”, nu numai pentru că sîntem așezarea locuită permanent situată la cea mai mare altitudine din țară: avem cel mai curat aer din țară, conform stației de control a Protecției Mediului, apa vine de la Cota 1.600, o zonă complet nepoluată, flora cuprinde o multitudine de plante medicinale, astfel că produsele alimentare tradiționale – carnea, laptele, brînza – au o calitate deosebită, recunoscută.

Jurnalist 1: Lucrurile astea ar trebui comunicate, folosite în promovare.

Jurnalist 2: Apropo de Charlie Ottley: nu poate să vă ajute la promovare, să vă sprijine ca imagine, acum că e cetățean al comunei?

Primar: Da, e deschis la colaborare, a pus chiar un stindard la proprietate. Într-o discuție cu el, am înțeles că în perioada următoare ar vrea să vină în vizită aici și Prințul Charles.

Jurnalist 3: Revenind la Punctele Gastronomice Locale, înființarea lor ar fi o mare oportunitate pentru turismul local – nu neapărat pentru că e un trend în turism (pînă la urmă, cu asta vă ocupați în principal, creșterea animalelor) și multă lume e interesată de o experiență locală autentică, în special culinară. Pentru un turist străin ar fi o atracție în plus.

Primar: Da, știu, în Occident nu mai există gospodăria tradițională cu animal în curte, pentru ei ăsta e un lucru inedit. Ne lovim de problema finanțării: în bugetul local, veniturile proprii abia ne acoperă cheltuielile salariale și de funcționare, ce bani mai primim de la Finanțe și CJ merg pe investiții, cam 35-40% .

Jurnalist 3: Ceva finanțări europene ați accesat?

Primar: Da, pînă acum avem peste 3.000 de euro pe cap de locuitor, vreo 300.000 de euro pe GAL, pentru drumuri… Asta e una dintre problemele mari: drumurile din sat sînt foarte înguste (cam trei metri lățime), trebuie să faci zonă de acostament, rigolă, e complicat, pentru că terenul nu permite extinderea.

Jurnalist 3: Aș insista, subliniind importanța OMD-ului. Nu vreau să compar mere cu pere (un oraș de 200.000 de locuitori cu o comună mică), dar exemplul Oradea ar trebui să dea de gîndit multor autorități locale: dacă un oraș care n-avea valențe turistice pînă la apariția OMD-ului local (era doar un punct pe traseul de ieșire din țară spre Budapesta și atît), a devenit în prezent destinație turistică, e de neînțeles cum o localitate care are și tradiții, și potențial turistic, nu se dezvoltă, folosind acest tip de organizare, care, iată, a dat rezultate.




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

Ultimele articole
Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

  • Restrîngerea domeniului luptei

    19 septembrie 2022

    Cele șase turnuri de fum de la IMGB, ultimii martori ai industriei grele socialiste, s-au prăbușit vineri la pămînt, executate cu muniție adevărată. Cadavrele urmează să fie cărate cu basculantele […]