Futezătorul: Tatoiu şi circuitul invers al cimbrului în om

Şi în a 139.232.304.123-a zi, Dumnezeu s-a uitat în jur şi s-a gîndit: „Am creat atîtea chestii. Inimaginabil de multe chestii. Şi totuşi, aş vrea nişte feed­back. Să aud o părere pertinentă de­spre toate rahaturile astea infinite pe care le-am produs. Mintea umană nu este făcută să poată să-şi dea cu părerea despre absolut tot Universul. Am nevoie de ceva mai mult decît atît“. 

Aşa că Dumnezeu, fix înainte de a-şi lua concediu, a creat-o pe Monica Tatoiu, singura fiinţă din lume care are o părere lungă despre orice, de la băşini la avort, biciclete, neutroni sau prosoape de bucătărie. Astfel, nu a mai rămas nimic în Univers despre care să nu existe o părere, pentru că există Monica Tatoiu. 

Din păcate, părerile Monicăi Tatoiu sînt destul de previzibile: problema e că oamenii nu sînt destul de conectaţi la spiritul lor, toate bolile trec cu o clismă cu cimbru, ea ştie clar pe unde se pişă găina pentru că e o femeie puternică, cu o sexualitate expansivă şi feminismul e un lucru frumos. După ce îşi dă cu părerea, de obicei Monica face o acţiune care trebuie explicată printr-un exemplu din viaţă. Să ne imaginăm o proastă care vede prima oară un penis. Ştie că e ceva de bine, care ar putea să-i provoace bucurii, că aşa îi spune instinctul, dar mintea nu e destul de dezvoltată încît să înţeleagă clar ce şi cum sînt acele bucurii şi la ce foloseşte mai sus amintitul penis. Aşa că rîde spre el, că altceva nu ştie să facă. Exact aşa rîde şi Monica Tatoiu după ce îşi dă o părere. 

În tinereţe, Monica Tatoiu era extrem de băgată în seamă de bărbaţi. Nu pentru că ar fi fost frumoasă sau deşteaptă, ci pentru că arăta uman şi se crăcăna repede. Ajungînd la tandra vîrstă de 147 de ani, cu toate că s-ar crăcăna la fel de repede, nimeni de pe planetă nu ar mai vrea asta, aşa că nu prea o mai bagă lumea în seamă. Dar, din păcate, nevoia ei de atenţie nu i-a murit o dată cu ovarele. Cum sexoasă nu mai poate fi pentru a se uita lumea la ea, singura ei alternativă a rămas să fie deşteaptă. Sau, mă rog, să vorbească atît de mult încît pentru mintea neantrenată să pară a fi deşteaptă. 

Motivaţia ei o înţeleg. Ce nu înţeleg este cine sînt oamenii care o pun la televizor. Şi mai ales, cine sînt oamenii care se uită la ea. Şi dacă din cauza lor miroase din ce în ce mai tare a cimbru în ultimul timp.