Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Gâlceava cu drogurile: cifre umflate, rezultate mediocre

Zoom Gâlceava cu drogurile: cifre umflate, rezultate mediocre

Din 22 martie continuă să tot apară droguri pe litoralul Mării Negre. După cele 1.040 de kilograme găsite la Sfântu Gheorghe au urmat alte 200 de kilograme găsite în larg, în dreptul Constanței, în zona platformelor petroliere. Apoi au urmat 152 de kilograme de cocaină găsite pe întreg litoralul, între Constanța și Mangalia. În fine, alte 170 de kilograme de cocaină au apărut pe plajele bulgărești, în zona localității Șabla. În total, până acum au ieșit la iveală 1.562 de kilograme de cocaină. 1.040 dintr-un transport, 322 dintr-un cu totul alt transport și 200 dintr-o sursă deocamdată incertă.

Cantitatea de 1.562 de kilograme

de cocaină descoperită în ultimele trei săptămâni nu se poate înscrie în capitolul operațiuni specifice ale DIICOT sau ale Poliției, căci aceste instituții nu au nici un merit în descoperirea drogurilor. Drogurile de la Sfântu Gheorghe au picat în mâna autorităților în urma unui accident, drogurile din largul Constanței au fost găsite de Garda de Coastă după ce fuseseră abandonate de traficanți, iar restul de 322 de kilograme de cocaină au fost pur și simplu aduse de valuri la mal. În toate aceste cazuri, autoritățile nu au făcut decât să constate.

Cele 1.562 de kilograme de cocaină

apărute pe plajele din România reprezintă una dintre cele mai mari cantități de droguri descoperite, fie și din întâmplare, în ultimii treizeci de ani. Cea mai mare captură anterioară a avut loc în 2016. Atunci, după o operațiune care a durat mai multe luni, au fost confiscate, în portul Constanța, 2.600 de kilograme de cocaină, provenind din Columbia.

În comunicatul DIICOT din 2016, procurorii estimau că valoarea de piață a drogurilor capturate ar fi fost de 625.000.000 de euro. În realitate, conform unei statistici ONU, prețul de piață al cantității de 2.600 de kilograme de cocaină ar fi fost în 2016 de doar 530.400.000 de euro, prețul mediu european al unui gram de cocaină de puritate 36% fiind de 68 de euro în 2016. Din 2.600 de kilograme de cocaină cu puritatea de 90% se puteau obține de trei ori mai multe kilograme de cocaină de puritate 36%. Dar este obiceiul procurorilor români să-și umfle realizările. Dă bine în bilanțuri.

Așa s-a întâmplat și săptămânile acestea,

când voci avântate au vorbit despre o valoare de piață a drogurilor găsite la Sfântu Gheorghe de peste o jumătate de miliard de euro. DIICOT a estimat peste 300 de milioane de euro ca preț de retail pentru cele 1.040 de kilograme de cocaină. Cum prețul mediu european nu a crescut față de 2016, ci din contra, o valoare mai apropiată de realitate a drogurilor găsite la Sfântu Gheorghe ar fi de aproximativ 210 milioane de euro.

Umflarea aceasta a prețurilor drogurilor capturate sau găsite este de neînțeles, pentru că DIICOT nu poate vinde drogurile pentru a vărsa aceste sume la bugetul țării, deci este pur și simplu un exercițiu de imagine. Drogurile confiscate sunt păstrate ca probe în procese, după care statul are obligația să le distrugă. Uneori, însă, nu se întâmplă chiar așa.

În 2003 a fost înființată

Agenția Națională Antidrog, ia primul președinte al acesteia a fost Pavel Abraham, care a condus agenția până în 2008. Pensionarea lui Abraham s-a făcut la cererea ministrului de Interne de atunci, Cristian David.

După pensionare, Pavel Abraham l-a acuzat pe Cristian David că în casa lui s-ar fi găsit droguri, la o percheziție efectuată în 1995: LSD (10 bucăți), amfetamină (9 comprimate) și cocaină (0,4 gr). Pe vremea aceea, Cristian David se numea Cristian Troacă și avea o firmă împreună cu un partener olandez. Casa în care s-au găsit drogurile nu-i aparținea, totuși, lui David/Troacă, ci prietenei sale de la acea vreme. Cristian David/Troacă a fost chemat la Poliție pentru declarații, în acel caz, iar conform lui Abraham ar fi declarat polițiștilor că, de câteva ori, ar fi „fumat droguri“ împreună cu prietena sa și cu partenerul olandez, pentru că acesta se afla într-o depresie.

Cam asta a fost marea realizare a lui Abraham ca șef al Agenției Naționale Antidrog: l-a dat în gât pe un ministru de Interne care fumase niște iarbă în tinerețe. Dar nu l-a dat în gât până când ministrul respectiv nu l-a scos pe tușă. Aaaa, și a mai fost una, o realizare: un turneu muzical antidrog, un turneu care a stârnit hohote de râs în presă, pentru că unii dintre cântăreții care prestau antidrog mai trăgeau și ei câte un joint sau o liniuță în pauzele concertelor. Alții se învârteau, la fel de vizibil, prin anturajul unor interlopi cu strânse legături cu lumea traficului de droguri.

Ce a uitat până astăzi să povestească Abraham este cum, în scurta perioadă în care a fost șef al IGPR (martie-septembrie 1997), parte din cocaina aflată în custodia poliției ca probe a fost înlocuită cu substanțe inofensive, înainte de distrugere.

România este deocamdată

o țară de tranzit pentru drogurile de mare risc, precum heroina sau cocaina. Prețul unui gram este mult prea mare pentru ca în România să existe consum de masă. Se consumă, însă, din ce în ce mai mult canabis și s-au consumat, când lucrurile scăpaseră de sub control, etnobotanice. Cocaină se consumă în lumea bună, care are resursele financiare necesare, dar cam atât.

Totuși, întâmplarea de la Sfântu Gheorghe ridică foarte mari semne de întrebare legate de modul în care autoritățile române tratează traficul de droguri. De exemplu, nici până astăzi nu se știe oficial ce s-a întâmplat cu cele două dubițe de la Zebil din care s-ar fi pierdut un pachet de cocaină. De asemeni, nu se știe nici ce s-a întâmplat cu a doua șalupă care în data de 22 martie a reușit să pătrundă pe Dunăre, încărcată cu droguri, și să se facă nevăzută.

DIICOT-ul speră să scape de aceste întrebări la adăpostul drogurilor găsite pe plaje și al fâsâielilor cu Mihai Pleșu. Și, cel mai probabil, va și scăpa.

1 comentariu

  1. #1

    Ba se distrug, dar avand in vedere cat dureaza un proces “greu” in Romania, ele se depreciaza, devenind 99% inofensive, adica 3 nule (faina). Partea buna e ca n-am inventat noi schema asta!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]

Cele mai citite