Da, stimați telespectatori, după o pauză de 14 ani, The X-Files se întoarce pe (și mai) micile ecrane (ale telefoanelor și tabletelor) cu cele șase episoade ale minisezonului 10. Serialul de mare succes transmis de PRO TV-ul anilor ’90 is back: agenții FBI Fox Mulder și Dana Scully luptă din nou împotriva conspirației guvernamentale care pregătește invazia unei civilizații extraterestre, urmărind să ne transforme pe toți în niște sclavi interplanetari.
Cam așa ar suna, poate, anunțul triumfalist al postului, în cazul în care, peste un timp, s-ar cumpăra și recenta continuare. Dar, dacă pui sub raze X episoadele deja difuzate ale noului sezon, diagnosticul e că serialul are mațele cam încurcate, iar pronosticul este rezervat. Mulder și Scully nu sînt doar mai bătrîni, dar par și obosiți, și plictisiți de aceleași chestii reciclate ale scenariului superficial (exemplu: reîntoarcerea nejustificată în FBI, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat în sezoanele anterioare), construit pe repede-înainte din dialoguri scurte, de parcă scenaristul s-a temut să scrie replici prea lungi, pe care actorii le-ar putea uita. Episoadele confuze și dezlînate (specialul-parodie cu omul-șopîrlă și cel cu omul-gunoi te lasă rîzînd nervos: really?) tratatează cazuri diferite, legate între ele doar prin enervanta obsesie a copilului lor abandonat. Misterul original a dispărut, lăsînd locul unui efect jenant de telenovelă.
Totul se desfășoară în aproximativ același stil, ca și cum sezonul anterior s-ar fi încheiat ieri. Dacă acum douăzeci de ani The X-Files mai avea un farmec, un romantism și o naivitate specifice vremurilor, în 2016, cînd am ajuns cu misiuni spațiale pe Marte și am descoperit undele gravitaționale, glumițele despre fenomene paranormale și experimente genetice cu ADN extraterestru au gustul unui produs cam expirat. E suficient că există Ancient Aliens pe History, nu mai este nevoie de altceva asemănător.
După opinia unor critici americani, noul The X-Files e un fel de mămăligă cu brînză, caracterizări de tip corny și cheesy fiind frecvente prin cronicile de serial. Leitmotivul revenirii, I still want to believe, pare a fi un mesaj pentru fanii nostalgici care oscilează între bucuria de a vedea continuată seria și dezamăgirea că feeling-ul acela special s-a pierdut. Episoadele se urmăresc cu stînjeneală, ca atunci cînd dai întîmplător peste chestii care în copilărie ți-au plăcut enorm, gen filmele cu Piedone sau cărțile cu Winnetou. E recomandat să nu-ți strici amintirile în felul ăsta și să le lași să se odihnească în pace, îngropate la locul lor, în memoria afectivă.
P.S. Și, cică, la anu’, se întoarce și Twin Peaks. Dacă o face tot ca The X-Files, mai bine rămîne acolo unde e.
The X-Files, 1993-2002; 2016- , dramoletă SF, creat de Chris Carter, difuzat de Fox.
Bai, hai sa n-o mai lungim, si-o pun pana la urma sau nu si-o pun?