Ponta tocmai a trecut de la măscărici la pulifrici politic.
Cerșește atenție, își dă o importanță pe care o mai are poate doar la el în garaj și lansează amenințări electorale punându-se în mijlocul lor: „O să propun un proiect radical, un proiect de schimbare totală și o să mă lupt pentru acesta alături de toți românii care vor schimbare“. Radicalul sau ridicolul Ponta, consilier al premierului Ciolacu în ultimii ani, cu o bucă la putere, cu alta prin tabăra AUR și Călin Georgescu, făcând toată ziua gargară cu „poporul român“.
Încă de la proiectul Roșia-Montană, Ponta a ales calea penibilului, cu o forță a dedublării demnă de salonul suveraniștilor.
Duminică, la congresul PSD, omul a fost demn de milă: umbla pe culoare jucându-se de-a disidentul dus cu pluta.
Ponta: „Eu știu foarte bine în 2014 cum au manipulat alegerile, știu cum au îndatorat țara cu 200 de miliarde de euro, știu cum au făcut dosare și au distrus dreptul românilor de a trăi mai bine“.
Asta e poate, de fapt: o ultimă încercare de a scăpa de imaginea luzărului din 2014. Naiba știe, poate omul doar suferă, poate e o chestiune personală de recâștigare a demnității, poate vrea să se privească din nou în oglindă după ani buni. Doar că nu face altceva decât să devină unul dintre marii producători de silă din politică. Iar asta se întâmplă cu ajutorul PSD, care nu îl „ejaculează“ definitiv din calculele sale.
Pe lângă Funeriu, Sima, Lavinia Șandru, să-l adăugăm deci pe lista glumeților din această campanie și pe Victor.