Una dintre definițiile Produsului Intern Brut (PIB) ne spune că acesta este „un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an“. Variația PIB ne dă creșterea sau scăderea economică și ne furnizează, de asemeni, o mulțime de alte informații, informații re, de obicei, sunt folosite de către politicieni pentru a se umfla în pene. PIB-ul nu înseamnă nici încasări bugetare și nici banii pe care-i avem la dispoziție pentru diverse cheltuieli ale statului.
În general, în ultimii ani, veniturile bugetare ale României s-au învârtit în jurul a 30-33% din PIB. Și totuși, asta nu ne împiedică să ne facem planuri în procente din PIB, nu în procente din buget.
Să începem cu un exemplu mic,
dar nu neapărat minor. Până în 2017, partidele politice parlamentare și care aveau peste 50 de consilieri județeni aleși la nivel național primeau de la stat o subvenție care putea să fie de maximum 0,04% din veniturile bugetare. Așa se face că subvențiile pentru partide nu depășeau, până în 2015, 7 milioane de lei anual, în 2016 ajunseseră la 14,5 milioane de lei, iar din 2017 au decolat. Pentru că, în 2017, fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, a introdus un amendament la legea finanțării partidelor, prin care subvențiile pentru acestea (partide) puteau varia între 0,01% și 0,04%, dar nu din veniturile bugetare, ci din PIB. Cum PIB-ul a crescut constant de atunci, subvențiile pentru partide au ajuns de la 30 de milioane de lei, în 2017, la 265 de milioane, în 2021, fără a atinge limita superioară de 0,04% din PIB.
Un alt exemplu de cheltuieli
raportate la PIB, nu la banii pe care chiar îi are Guvernul la dispoziție, este alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Această măsură a fost implementată prima dată în 2017, ca urmare a unei inițiative a lui Klaus Iohannis niciodată votată de Parlament. De atunci, România cheltuiește minimum 2% din PIB pentru armată, bani care se duc, în general, pe achiziția de armament și, în special, pe achiziția de armament produs în SUA. Pentru anul 2022, armata are alocate fonduri de 36,079 miliarde de lei, reprezentând 2,73% dintr-un PIB estimat de 1.317 miliarde de lei. Dar, căci există și un „dar“, veniturile estimate ale bugetului consolidat (însemnând și bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și fondurile europene, inclusiv PNRR, pe care Guvernul speră să le atragă) nu depășesc 432,42 miliarde de lei. Dacă raportăm suma primită de armată la veniturile bugetare, atunci alocăm armatei 8,34% din veniturile bugetare.
Investițiilor le sunt alocate, în 2022,
6,7% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din veniturile bugetare.
Educației ar trebui să i se aloce 6% din PIB. Ceea ce ar însemna tot aproximativ 20% din veniturile bugetare. Pensiile ajung anul acesta la 9,4% din PIB, ceea ce înseamnă cam 28,63% din veniturile bugetare.
Deja, numai din armată, pensii, investiții și cât ar trebui, legal, să acordăm Educației, am strâns 75-76% din veniturile bugetare.
Practic, este imposibil și absolut nefezabil
să ne planificăm cheltuielile bugetare prin raportare la PIB.
Datoria publică a României a ajuns la aproape 50% din PIB și este, nominal, mai mare cu aproape 200 de miliarde de lei decât veniturile bugetului preconizate pentru 2022. Numai dobânzile pe care trebuie să le plătim în 2022 reprezintă aproximativ 4% din veniturile bugetului.
Cândva, nu foarte târziu, sistemul de raportare a veniturilor și cheltuielilor ar trebui să se schimbe, pentru a veni, toți, cu picioarele pe pământ. Dă bine să ne raportăm la sume pe care nu le avem, dar onest ar fi să știm exact cum stăm și de ce plătim din ce în ce mai mult pentru ca unii să-și poată perpetua, la adăpostul PIB-ului mai degrabă imaginar, privilegiile și carierele.
Da cresterea preturilor la energie nu tot pentru pib s-a facut?