Cînd ești închis după gratii pentru o perioadă mai lungă de timp, singurul tău gînd e cum să scapi cît mai rapid dintre zidurile temniței. Cei mai mulți se împacă, vrînd-nevrînd, cu soarta și așteaptă să li se scurgă nisipul în clepsidra sentinței, evadînd doar în vis. Există însă și claustrofobi notorii pe care, chiar cu riscul prelungirii condamnării sau al morții, disperarea i-a împins să-și grăbească întîlnirea cu libertatea.
În toamna lui 1961, la Alcatraz, cea mai faimoasă închisoare din lume, Frank Morris, John Anglin și Clarence Anglin decid să renunțe unilateral la oferta de cazare și masă a statului. Nouă luni au durat pregătirile clandestine de plecare din fortăreața de pe insula golfului San Francisco, de la meticulosul săpat cu lingura în peretele de beton din spatele celulelor la furtul materialelor pentru confecționarea plutei, a vestelor de salvare și a butaforiei de păcălit gardienii. Cu complicitatea colegilor de detenție, care nu le divulgă secretul, în seara zilei de 11 iunie 1962, cei trei lasă în paturi dublurile lor din gips, hîrtie, săpun și fire de păr adunate din frizerie și dispar în întuneric, călare pe barca gonflabilă din haine de ploaie cauciucate lansată pe apele învolburate de curenții puternici ai golfului. Nimeni nu i-a mai văzut de atunci, dar Morris și frații Anglin sînt încă pe lista de Wanted a FBI, pînă cînd vor împlini 99 de ani fiecare. Nici azi nu se știe exact dacă cei trei temerari mai trăiesc și acum, savurîndu-și cocteilurile și succesul, pe vreo plajă exotică, sau au rămas din noaptea aia pe fundul oceanului.
Joaquin Guzmán Loera – „El Chapo“, șeful cartelului drogurilor din Sinaloa – e campionul mondial al evadărilor. Prima închisoare din care-a plecat fără check-out, Puente Grande, era pentru el un hotel de lux a cărui notă de plată l-a costat, în cei opt ani cît a stat acolo, vreo 2,5 milioane de dolari-mită. În pericol de a fi extrădat în SUA, pe 19 ianuarie 2001, El Chapo părăsește biroul cu gratii din care-și conducea narco-imperiul, nu cu limuzina, ci îmbarcat pe rînd într-un cărucior de lenjerie murdară și în portbagajul mașinii unui gardian corupt. A doua evadare are loc pe 17 februarie 2014, cînd, asediat de agenții antidrog într-una din casele sale conspirative, fuge prin baie, intrînd pe sub cadă în tunelurile de evacuare ale clădirii. Prins din nou, este reîncarcerat la Altiplano, cea mai tare pușcărie mexicană, sub supraveghere permanentă, în direct, pe monitoarele paznicilor. La evadarea numărul 3, pe 11 iulie 2015, camera video din celulă îl filmează cum dispare brusc prin scurgerea dușului: oamenii lui cumpăraseră o proprietate vecină închisorii și săpaseră de-acolo o adevărată galerie de metrou cu lumină, ventilație și transport motorizat pînă fix sub toaleta sa. Cîteva luni mai tîrziu, El Chapo e recapturat, extrădat și cazat într-o pușcărie de maximă siguranță din Colorado, din care pare greu de crezut că va mai reuși a patra evadare.
Acestea sînt doar două dintre celebrele cazuri de evadare pe care Great Escapes with Morgan Freeman le analizează cu atenție, de la plan la execuție, folosindu-se de mărturiile directe ale unora dintre deținuții în cauză, ale rudelor lor, foștilor gardieni sau colegi de celulă. Reintrînd cumva în personajul din Shawshank Redemption, povestitorul Morgan Freeman își pune obsesiv aceeași întrebare: „Cum au reușit?“. Răspunsul e în detaliile fiecărui proiect de inginerie extremă pus în aplicare de toți cei care și-au făcut cîte o ieșire de urgență personală din detenție, ca într-un joc de escape room cu secvențe din Prison Break sau Marea evadare.
Great Escapes with Morgan Freeman, 2021-, reenactment-ul TV al celor mai spectaculoase evadări din istoria modernă a închisorilor, prezentat de Morgan Freeman, opt episoade de 41-43 de minute, difuzat, din 7 martie, de History România.
