Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Inconsecvențele unei pandemii (V)

Zoom Inconsecvențele unei pandemii (V)

Unul dintre cele mai inconsecvente lucruri de la debutul crizei medicale în România (și considerăm acest început ca fiind data descoperirii primului pacient infectat pe teritoriul României, respectiv data de 26 februarie 2020) a fost comunicarea oficială.

Apariția bolii în România a creat aproape instantaneu panică, iar lumea a început să-și ia măsuri de protecție. După ureche, după exemplul altora, care cum s-a priceput. O lungă perioadă, părerile oficiale s-au bătut cap în cap. Una dintre primele astfel de măsuri de protecție a fost considerată portul măștilor. Firească urmare, a început specula cu măști de protecție. De le 30-50 de bani pe bucată, măștile au ajuns să se vândă cu 10-15 lei bucata, cele simple, și cu prețuri și mai mari diverse variante cu ceva mai mare complexitate. Populația nu avea însă măști, medicii nu aveau, toți, măști, iar autoritățile nu au instituit obligativitatea purtării măștii în spațiile închise. În februarie și la începutul lui martie, vectorii comunicatori ai Guvernului când purtau măști, când nu purtau. După ce s-a aflat că senatorul PNL Chițac, candidat desemnat la Primăria Constanței, a fost depistat pozitiv la testul pentru depistarea SARS-CoV-2, premierul Orban, care se întâlnise cu senatorul infectat și urma să intre în izolare și să fie și el testat, a convocat o conferință de presă pentru a împărtăși vestea. Și, eventual, infecția, pentru că nu purta mască, într-o sală mică, plină de ziariști. Norocul tuturor că, deși avusese contact apropiat cu respectivul, premierul Orban nu contractase infecția.

Oricum, soluția la criza de măști a dat-o Guvernul împreună cu Crucea Roșie, pe 17 martie, promovând următoarea informație: „Nu purtați mască decât dacă sunteți bolnavi sau în prezența persoanelor bolnave!“. Același mesaj era transmis și de un spot video difuzat de aproape toate televiziunile.

 

La începutul pandemiei,

comunicatorii oficiali anunțau, zilnic, nu doar numărul de noi infectați, ci și județele din care proveneau aceștia.

La sfârșitul primei săptămâni din starea de urgență, comunicarea acestor informații a încetat, brusc și fără explicații. Mă aflam în Sarichioi, încercând să documentez eventuala primă apariție a virusului în județul Tulcea. Informația circula ca zvon, așa că era normal să o și verific. Posibilul infectat fusese luat de Salvare în timpul nopții, exista suspiciunea că ar putea fi infectat pentru că venea dintr-o țară roșie, Spania, dar autoritățile locale nu aveau nicio informație oficială. Am așteptat comunicarea de la GCS, de la orele prânzului, pentru a vedea dacă este consemnat un caz în județul Tulcea, doar că a fost prima zi în care nu s-au mai comunicat datele defalcate pe județe, ci doar cifra la nivel național. Din acel moment, membrilor comitetelor locale pentru gestionarea situațiilor de urgență li s-a interzis să mai comunice public numărul infectaților din județe și localități. Timp de câteva săptămâni, cetățenii României au fost dezinformați, ascunzându-li-se informația că în chiar localitatea lor, pe care o credeau COVID-free, se află, de fapt, un focar de infecție.

 

Exemplul localității Babadag,

din județul Tulcea, este relevant. În timp ce Țăndărei intra în carantină din cauza numărului mare de infecții și al indisciplinei localnicilor, Babadagul trecea printr-o situație similară, dar neoficial.

În Babadag trăiește o numeroasă comunitate romă, dominată de romii xeroxaj, musulmani. O parte dintre aceștia, întorși dintr-o altă țară roșie, Olanda, au organizat, la venire, o nuntă, traversând (în număr restrâns, e drept) orașul. După acel moment, devenit viral în mediul online, autoritățile au luat măsuri, dar neoficial. Cartierul locuit de către romii xeroxaj a fost practic carantinat, fără a exista o decizie oficială pentru realizarea acestui lucru. Echipe mixte, formate din polițiști, jandarmi și soldați înarmați, au blocat străzile din cartier, au fost postați în fața mai multor case ale romilor și s-au instituit mai multe baraje auto.

Puteai afla despre acest lucru doar dacă trăiai în Babadag sau dacă treceai prin localitate. Cum, însă, în acea perioadă se circula foarte puțin, informația a rămas, foarte multă vreme, ascunsă publicului. În cele din urmă, cartierul romilor xeroxaj a fost carantinat oficial, la cererea primarului, dar carantina funcționa, în fapt, de la începutul lunii aprilie.

 

O altă caracteristică

a începutului pandemiei a fost incoerența legislativă. Iar aceasta a început încă de la startul stării de urgență. Președintele Iohannis a anunțat pe data de 14 că va decreta starea de urgență, dar nu imediat, ci de pe 16 martie. Până pe 16 martie ar fi putut fi pregătite și ordonanțele militare sau ordinele de ministru care să reglementeze multe dintre aspectele stării de urgență. Dar nu au fost. Deși s-a vorbit despre închiderea restaurantelor și a barurilor, decizia a fost anunțată ferm de-abia miercuri, 18 martie, seara târziu, deși starea de urgență fusese decretată deja de pe 16 martie. Practic, restaurantele au fost închise pe 19 martie.

Au existat multiple ordine de ministru și ordonanțe militare care nu aveau alt rol decât de a corecta greșelile din ordinele și ordonanțele anterioare, făcute prost și comunicate catastrofal.

Peste toate aceastea, însă, plutea diafan și îngâmfat Klaus Werner Iohannis, scrâșnind către români: „Gestionăm foarte bine această criză, sunt mul-țu-mit!“.

1 comentariu

  1. #1

    Da. Plus, anumite județe lipsesc de la testare sau de la raportare în numeroase zile.

    Plus, numărul de teste este anunțat fără echilibrarea cu numărul de persoane testate.

    Plus, categoria de persoane vizate de teste rămâne confidențială (câte teste făcute voluntar, câte la suspecți, câte la bolnavi sub tratament).

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Cioclii

    4 august 2020

    Viziunea convalescentului privind în oglindă Fiți gata la harpoane că îngeru-i la copcă în țara cea vestită și rece de sub votcă cu turlele înfipte în nori pînă-n prăsea, momiți-l […]

  • N-a mai mers la pușcărie, hai, măcar, la Primărie!

    4 august 2020

    Așa cum bețivii adevărați își revin spre dimineață dacă simt pe gîtlej un nou pîrîiaș de vodcă, Traian Băsescu dă semne de dezmeticire. Lunga mahmureală politică nu i-a priit. Abstinența, […]

  • România din ce în ce mai puțin educată

    4 august 2020

    Klaus Iohannis este profesor. Nu și-a mai exercitat meseria din 1997, e drept, acela fiind anul în care a părăsit definitiv catedra pentru un post în administrație. Mai întâi inspector […]

  • Martirii carantinei

    28 iulie 2020

    Printr-o ironie a sorții, săptămîna trecută Marea Neagră și-a luat și ea rația de libertate, fiindcă din două sute de mii de samavolnici care s-au scăldat în lipsa de respect […]

  • Cel mai scump dulap din istorie

    28 iulie 2020

    „Am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro“, a zis președintele Iohannis, și s-au găsit destui să se repeadă să-i pupe mîinile ca unui binefăcător. Banii ăștia, […]