Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Învățământul românesc, marea fraudă post-decembristă

Zoom Învățământul românesc, marea fraudă post-decembristă

Săptămâna trecută, Internetul românesc a fost rupt de o analfabetă. Nu e o noutate, nu e ceva deosebit, căci Internetul este locul în care analfabeții devin vizibili, dar, totuși, cazul de săptămâna trecută are ceva îngrozitor în el.

Nu, nu e vorba despre celebra Maria Grapini,

fosta olimpică la Română care dă cu limba de toți pereții, aruncând vina pe tableta de pe care postează pe Facebook. Cazul este cu atât mai trist cu cât este vorba despre o oarecare profesoară, conferențiar universitar doctor Cristiana Sîrbu. Până când să fie descoperită de un vigilent al online-ului, Cristiana Sîrbu era un conferențiar de succes la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, se lăuda că are peste 100 de lucrări științifice și făcea parteneriate cu Academia Română. Mai mult, în CV-ul său era trecută și funcția de consilier prezidențial în timpul primului mandat al lui Ion Iliescu și a singurului mandat al lui Emil Constantinescu. Dar, mai presus de toate, era mândra purtătoare a titlului de doctor în științe, obținut la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Problema, însă, e că doamna Cristiana Sîrbu nu ar fi trebuit să treacă nici măcar de examenul de bacalaureat, la cum scrie. Vaga sa legătură cu limba română ar fi trebuit să o țină, pe durata întregii școli, în postura de corigent. Iar la examenul de bacalaureat, după cum spuneam, ar fi trebuit să pice cu succes, exact la probele de limba română. Nu s-a întâmplat așa, iar doamna a ajuns, peste ani, o analfabetă cu diplomă, o analfabetă cu doctorat, o analfabetă care școlește, pe mai departe, noi generații de analfabeți.

Și asta este una dintre marile probleme

ale învățământului românesc: analfabeții scăpați de sub control care formează alți analfabeți. Da, profesorii sunt prost plătiți, da, viața e grea, dar asta nu este o scuză pentru ca un analfabet să primească notă de trecere la limba română. Fiecare analfabet tratat cu milă, fiecare analfabet nepus la locul său la timp ar trebui să fie privit de către ofițerii SRI drept o amenințare la adresa securității naționale. Analfabetismul este, cu adevărat, cea mai mare vulnerabilitate din strategia de siguranță națională a oricărei țări.

Un analfabet care trece clasa

la limba română este nu doar o jignire la adresa limbii în sine, ci și un act de sabotaj, Un profesor care trece clasa un analfabet nu merită un salariu mărit, ci trebuie de îndată dat afară din învățământ, ca autor al unui malpraxis cu consecințe dezastruoase pe termen mediu și lung. Ca să înțelegeți mai bine cât de dăunător este analfabetismul într-o societate precum cea românească, să trecem puțin și la cifre.

Analfabetismul nu se referă, desigur, doar la cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Analfabetismul poate fi extins, ca fenomen, la majoritatea cunoștințelor pe care un elev ar trebui să le dobândească în timpul anilor de școală. De 25 de ani, de exemplu, în școlile românești se predă informatica. Începând cu generațiile care au terminat liceul prin 1993, cu minimum trei ani de informatică în bagaj, nici un absolvent nu ar fi trebuit să aibă probleme în a folosi programele uzuale, cum ar fi suita Microsoft Office, de exemplu. Angajați în mediul privat sau la stat, acești absolvenți de liceu, cei din ultimii 22 de ani, n-ar avea, teoretic, nici o nevoie de calificări ulterioare în mânuirea computerului. Ei bine, nu e cazul. Una dintre cele mai de succes afaceri ale ultimilor 10-15 ani este obținerea de către angajații statului a calificărilor ECDL (Permisul European de Conducere a Computerului). Practic, statul plătește unor firme cursuri de calificare a angajaților în noțiuni de bază ale lucrului cu computerul. În anii buni ai acestui business, costul total al plăților efectuate de către stat pentru cursuri de computer pentru niște oameni care ar fi trebuit să știe să lucreze cu computerul atunci când au fost angajați s-a ridicat la peste 40 de milioane de euro. În doar zece ani (deși acest business funcționează de mai multă vreme), statul român a plătit degeaba, pentru a suplini lacunele majore ale sistemului de învățământ, în jur de 300-400.000.000 de euro.

Dar sutele de milioane aruncate

pentru cursurile de computer sunt o foarte mică parte dintre cheltuielile absolut nenecesare pe care le generează frauda din sistemul românesc de învățământ.

În fiecare an, învățământul românesc eliberează aproximativ 3.500 de diplome de doctor. Numai între 2007 și 2011 au fost făcuți “doctori” 17.743 de români. Cu ce ne afectează asta? Dincolo de faptul că vorbește despre superficialitatea majoră a universităților românești, grăbite să scoată doctori pe bandă rulantă, invazia asta de oameni cu foarte multă carte a lovit și va lovi din nou profund bugetul de stat. Până în 2010, angajații bugetari care dețineau titlul de doctor primeau un spor salarial de 15% pentru doctorat. În noua lege a salarizării, aflată în lucru, acest spor revine, fără a se face, la fel cum se întâmpla și în trecut, o corelare între locul de muncă și domeniul în care a fost obținut doctoratul. Adică, dacă un funcționar de la ANAF, de exemplu, este doctor în literatura engleză medievală, dar lucrează la colectarea de taxe, el va primi un spor de 15%, cum ar fi primit și până în 2010, chiar dacă doctoratul nu are absolut nici o relevanță în ceea ce face. Mircea Miclea, fost ministru al Învățământului, opina în 2011 că doar aproximativ 10% din doctoratele obținute în această epocă a goanei după onoruri academice ar fi pe bune. Altfel, dacă facem un calcul pe zece ani de plată de sporuri pentru doctorat, unei armate de 35.000 de doctori recenți, să spunem, 90% din bani au fost dați unor fraudatori. Să spunem că bieții oameni n-ar fi avut un salariu mai mare de 2.000 de lei. Să zicem, doar. Ei bine, în zece ani, suma dată de stat degeaba, unor oameni care și-au obținut doctoratul prin fraudă, se ridică la 1.134.000.000 de lei (da, peste un miliard), adică 252.000.000 de euro. Numai pentru a plăti sporurile unor oameni care au plagiat, au dat mită și au fost ajutați să ia un doctorat pe care nu-l meritau. Iar asta pe o bază de calcul mult diminuată.

Dar să mai vorbim și despre sporul

pentru limbă străină, pe care, de asemeni, l-au primit bugetarii până în 2010 și urmează a-l primi din nou dacă trece așa legea Rovanei Plumb. Tot 15% din salariu era și tot 15% din salariu va fi acest spor. De ce? Pentru că în școlile românești, de o eternitate, se studiază două limbi străine. Două. Orice absolvent de liceu, așadar, cunoaște două limbi străine (căci calitatea de absolvent presupune că n-a rămas repetent, deci a învățat inclusiv la orele de limbi străine, suficient încât să ajungă până la examenul de Bac). Statul român a plătit deja, în timpul școlii oricărui cetățean care a absolvit un liceu, pentru ca acest cetățean să cunoască o limbă străină. Așadar aceste cunoștințe au fost obținute pe banii statului. Cunoașterea unei limbi străine este, prin urmare, nu o excepție, ci un lucru natural, prezent la orice angajat al statului. Plata ilegală a acestui spor de limbă străină a mai scos din bugetul statului, de-a lungul timpului, cel puțin un sfert de miliard de euro.

Klaus Iohannis a vorbit

luni, la deschiderea anului școlar, despre situația gravă în care se află învățământul românesc și a propus o reformă reală, făcută prin consens național și îndelungată spre înțeleaptă dezbatere publică. E trist că un fost profesor și inspector școlar s-a prins atât de târziu că învățământul e la pământ. Foarte trist. Și e cu atât mai trist cu cât întâia prioritate a acestui fost profesor și inspector școlar a fost majorarea bugetului armatei. Desigur, armata e mult mai importantă decât învățământul. Poate, într-o bună zi, când întreaga societate va fi plină de analfabeții produși cu nepăsare de sistemul de învățământ, un președinte mai isteț va aduce armata să lucreze în locul analfabeților, cum se proceda în trecut la culesul viei, al porumbului sau al cartofilor.

Citeşte mai multe despre:

7 comentarii

  1. #1

    15% spor de limbă străină?! Ca să vezi ce n-am văzut când eram la catedră… 😀 Poate în administrație aveau așa ceva, că în învățământ nici vorbă!

  2. #3

    Ce spor de limba bre? Sau mai bine zis, la ce limbi se da spor? Sa stiu sa ma bag si eu :p

  3. #4

    Dom`le, io, cu ar`metica, ce să zic! Hai s-o zic p`a bună: am fost bâtă, dom`le! Da` știi cum? Bâtă d`aia mocănească! Nici în ziua de azi nu mă descurc cine-știe-ce cu tabla-nmulțirii și, dacă te-mpinge mititelu` ăla hiclean să-mi arăți un tabel de logaritmi, ai pus-o: imediat vomit pe tine! Și, totuși, am reușit să fac un liceu, am luat și-un bacaloriat și era cât pe ce să fac și-o facultate pe profil umanist, noroc cu nevastă-mea, că s-a apucat să-mi toarne două perechi de gemeni în trei ani și-am fugit la muncă-n Germania! Vedeți că ăștia pe-aici nu prea se omoară după ăia care recită frumos din Ghete și Haine, nu-i interesează nici atâtica dacă știi să servești cosinus cu stânga și integrale cu dreapta, ce-i doare pe ei e să te pricepi să faci ceva care să-ți justifice, dreacului, salaru`! Așa că lăsați-o mai ușor cu miniștri analfabeți, că nu aia-i problema: problema-i de ce-i puneți pe-acolo sus, dacă tot s`teți așa o națiune inteligentă, premiantă și la ar`metică, și la olimbiadă de rumână, hai dă căpățânile voastre stricate care se caută de dureri mai jos de zona pelviană, pe dindărăt!

  4. #5

    “intaia prioritate”…nu inteleg.

  5. #6

    Sa va dau un exemplu din SUA. Daca un cetatean care a absolvit liceul se inroleaza, este primit in armata ca soldat. Daca un cetatean care a absolvit si facultatea se inroleaza, este primit ca locotenent. Desi niciunul din voluntari nu a facut facultatea de infanterie sau tancuri, ci psihologia sau literatura engleza, armata il face ofiter, adica ii da si bani si functie. Un singur lucru e important pentru armata: atunci cand angajeaza e sa treaca testele fizice si psihologice. La fel ar trebui sa fie si la noi. Daca omul ar fi angajat pentru ca e competent pentru post, cei cu doctorat in domeniu i-ar elimina pe cei cu doctorat in engleza medievala. Daca nu e disponibil nici un doctor in domeniu, e preferabil unul cu doctorat in engleza medievala unuia care nu a avut chef sa isi ia doctoratul. Daca, in tipic romanesc, vedem coruptie peste tot, rationamentul meu nu functioneaza. Eu zic ca nu e coruptie. Pur si simplu, prea putini fac doctorate serioase pentru ca lenea e boala mare la romani.

  6. #7

    Doctoratul dlui. Mircea Miclea (de la Cluj, desigur) ca si al dlui. Emil Boc (Cluj, y compris) banuiesc ca sunt intre cele 10 procente din alea bunele. Dar procentele alea de 25 si respectiv 10 taiate din salarii si respectiv pensii sunt tot din alea bunele? Dar un salariu de 1200 lei pentru un asistent universitar e tot din alea bunele? Am si eu o sugestie (desi stiu ca nu o sa lasati postarea): daca ati vrut sa impresionati, de ce nu ati calculat suma aia data doctorilor pe 25 de ani? Sau pe 100? Va ieseau sume mult mai spectaculoase… Sau v-ati oprit dupa ce ati depasit miliardul?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Poate fi un orbete președinte de țară?

    20 august 2019

    Klaus Iohannis a pierdut ocazia de-a juca o scenetă biblică pe țărmul Mării Negre fiindcă, dacă s-ar fi aplecat asupra soldățelului american leșinat și l-ar fi cărat în brațele-i vînjoase […]

  • Președintele armatei moarte

    20 august 2019

    Marți, 20 august, peluza Casei Albe va duce iar povara președintelui Iohannis. Sînt fire de iarbă care au avut norocul să geamă sub pantofii unui Macron, unui Netanyahu, unei Merkel […]

  • Politiciene disperate

    20 august 2019

    Ne îndreptăm, cu pași mari, spre momentul în care va fi aproape obligatoriu ca politica să fie condusă de către femei. Dintr-un domeniu eminamente patriarhal, politica tinde să devină tărâmul […]

  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]