Dușul gălbui sub care președintele îi ține pe liberali își păstrează vigoarea. După rotativă, în noul guvern, PNL nu va avea, iarăși, reprezentanți, căci toate ministerele care i se cuvin vor fi ocupate cu oamenii lui Iohannis. Să-i recapitulăm.
Lucian Bode, cel mai exaltat servitor al Cotroceniului, rămîne la Interne. El e purtătorul de vorbe al lui Ciucă, omul care îi asigură poziția în partid, la cerința stăpînului. Ciucă, la rîndul lui, îl va reprezenta pe Iohannis fie pe funcția de vicepremier, fie ca șef al Senatului. Încă se gîndește.
La Educație rămîne fosta consilieră prezidențială Ligia Deca, născută din lungile tăceri la ușa lui Iohannis. La Justiție rămîne Cătălin Predoiu, omul care asigură ștergerea oricărei amenințări penale din trecutul președintelui. La Investiții și Proiecte Europene rămîne Marcel Boloș, agreat de Servicii și de beneficiarul suprem al Serviciilor. Externele rămîn pe mîinile aceluiași Aurescu, om crescut în atmosfera SIE, obișnuit cu slugărnicia de pe vremea cînd îi căra geanta lui Adrian Năstase. Aurescu ia lumină doar de la întunericul iradiat de Iohannis.
Dacă Finanțele trec la PNL, ministrul va fi ori consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, ori băiatul lui Marinel Burduja, fostul șef de la Bancorex, a cărui loialitate față de Iohannis trece prin interesele vechii Securități. Despre Turism, singurul minister în care Iohannis i-a îngăduit PNL să-și pună un om, umblă vorba că se desființează.
Energia rămîne la Virgil Popescu, prin voința neclintită a lui Iohannis. Omul care a generat cea mai mare explozie a prețurilor și cel mai mare val de sărăcie din ultimii 30 de ani, liberalizînd în favoarea statului și a băieților deștepți tarifele la electricitate, gaze și carburanți, rămîne. Omul care și-a pus fiica să facă două nunți ca să ridice darul de la beneficiarii triplării tarifelor, continuă la Energie. El e cel care a ținut morțiș să despăgubească Exxon cu un miliard de euro pentru licența pe care a primit-o gratuit de la statul român, deși Exxon își pierduse interesul pentru forajul în Marea Neagră și pleca oricum, fără să ceară bani pe ceva ce primise gratuit. El e cel care a muls Romgaz de toate cîștigurile și l-a împrumutat masiv de pe piața internațională, ca să dea un plocon de zece cifre unei companii care nici nu s-a gîndit să-l ceară. Dar zelul lui Popescu are nebunia comerțului cu indulgență și cu șepci plătite scump, cu banii înainte, pe care a văzut-o la protectorul lui, pe peluza Casei Albe.
Tabloul rotativei e suprarealist: liberalii au toți gurile deschise, cîntă în corul umilinței și supunerii oarbe, iar Iohannis li se ușurează în cap. La sfîrșit, cînd își scutură linia politică și jetul se întrerupe un pic, președintele le dă sfaturi: dacă vreți posturi în guvern, luați-le de la unguri! Apoi trage apa și dă fuga la avion.
Acela e momentul în care liberalii se trezesc: Bolojan mai dă un interviu și amenință că în 2029 se implică într-o poziție la nivel național.
Fiind editorial, este asumat de redacție, așa cum e firesc. Dar după foiletonul dlui PAH, chiar monospranceana cu gavane neanderthaliane e speranța? Adică între ciumă și holeră?