Jignirea inteligenței bihorenilor cu cheltuială se ține

Fiecare viitor premier (în cazul nostru atât viitorul premier PNL, viitorul premier USR și viitorul premier PSD) are în raniță niște ziariști de casă, dispuși să se sacrifice pentru marele om, să se pună pavăză în fața amenințărilor, să ia, la nevoie, bunul-simț și logica elementară, să le dea cap în cap până se potolesc și își bagă mințile în cap, cântând din toți rărunchii ode pentru salvatorul mesianic.

În cazul nostru, viitorul premier al PNL, USR și PSD (toate pe rând sau luate la grămadă) are în bocceluță ditamai instituția media bihoreană. Pardon, Bihor Media se numește firma editoare, instituția media este ebihoreanul.ro. De fapt, publicația se numește Bihoreanul și este o rămășiță a rețelei de publicații locale înființată de Media PRO în anul 2000. Puține mai supraviețuiesc astăzi și nici una nu mai face parte din Media PRO. Nici Bihoreanul, așadar, care trebuie să supraviețuiască pe propriile picioare.

Ceea ce, de bine, de rău, face. Fără să renunțe la standarde, fără să cedeze senzaționalismului, Bihoreanul, publicație nominalizată în 2003 la premiile Clubului Român de Presă și laureată la categoria mass-media în cadrul Premiilor de Excelenţă ale municipalităţii orădene, Bihoreanul (care este săptămânal tipărit și cotidian online) reușește să lupte cu prejudecățile, băgându-și, în același timp, importante sume în conturi.

„Vești bune pentru bihoreni: crește șomajul!“, scrie, de exemplu, maestrul Mircea Chirilă pe 17 noiembrie, iar titlul nu este o glumă, un pamflet, vreo formă fină de umor. „Pare ciudat, dar creșterea șomajului în Oradea este un semn bun, pe care-l așteptăm de zeci de ani. În ultimele luni s-au închis mai toate fabricile de confecții și pantofi care lucrau în sistem lohn.“ Iată deci că nu doar creșterea șomajului este o veste bună, ci și închiderea mai multor fabrici din județ. Bine, aici autorul nuanțează: închiderea fabricilor care lucrau în lohn este o veste bună, pentru că înseamnă că forța de muncă din Bihor nu mai este atât de ieftină, deci nu mai este rentabilă. Creșterea șomajului, spune Mircea Chirilă, este o veste bună, pentru că oamenii ăia rămași fără locuri de muncă s-au dus deja să muncească în alte fabrici care așteptau angajați cu salariul minim pe economie. Ce nu ne explică domnul Chirilă este de ce, dacă toți cei concediați de fabricile închise și-au găsit rapid de lucru, totuși șomajul a crescut. Ori nu știe, ori nu vrea să ne spună, ca să nu fure și alții secretele bunăstării bihorene.

Și mai scrie ceva logic-contorsionat autorul bihorean: „O altă veste bună: Bihorul este pe locul 24 ca nivel de salarizare pe plan național. E veste bună, pentru că de mult timp aud că Bihorul are cele mai mici salarii din țară și cele mai mari taxe“. Locul 24 printre cele 41 de județe ale României înseamnă că Bihorul nu se clasează nici măcar în prima jumătate în ceea ce privește nivelul veniturilor. De ce ar fi asta o veste bună?

În plus, așa cum am mai scris, venitul mediu net al locuitorilor din județul Bihor este cu 1.000 de lei mai mic decât media națională. Iar 1.000 de lei este mult, când asta înseamnă că în Bihor salariul mediu net este cu 20% mai mic decât media națională. „Dacă o familie din Zalău are un singur angajat, cu 4.000 lei pe lună, iar în Oradea ambii părinți lucrează, fiecare pe 3.000 lei, în medie sălăjenii o duc mai bine.“ Iată o altă mostră de tumbe făcute pe marginea puțului gândirii. De fapt, dacă un angajat câștigă un salariu de 4.000 de lei, iar alți angajați câștigă câte 3.000 de lei, nu înseamnă decât că angajații ăia cu 3.000 de lei sunt mai prost plătiți la nivel individual. La nivel de familie, însă, venitul familiei cu un singur angajat este de 4.000 de lei, în timp ce venitul familiei cu doi angajați a câte 3.000 de lei este de 6.000 de lei. Pe familie și pe membru de familie, ăia mai prost plătiți individual stau mai bine, dacă numărul membrilor de familie este egal. Mircea Chirilă, însă, încearcă să ne spună că statisticile sunt înșelătoare pentru că, pur și simplu, bihorenii care câștigă mai prost câștigă mai bine.

Cum reușești să obții un asemenea dresaj la ziariști care se pretind liberi? E simplu: cu minimum 230-280.000 de lei pe an se rezolvă. Cel puțin atât primește Bihor Media de la diverse companii și asociații de stat în 2023 și 2024. De exemplu, Aeroportul Oradea plătește anual aproximativ 35.000 de lei pentru o promovare de care nu are nevoie. Dar șeful CJ Bihor și implicat al aeroportului, viitorul premier Bolojan, are nevoie de promovare. De la APTOR, Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, Bihoreanul primește anual (în 2023 și 2024) câte 56.700 de lei. Se promovează turismul orădean și bihorean în presa locală, pentru localnici? Nu, căci n-ar avea nici un sens. Dar inițiatorul APTOR, viitorul premier, se promovează și în presa locală.

Valoarea banilor primiți de la companiile și asociațiile care depind de Primăria Oradea și CJ Bihor reprezintă jumătate din valoarea profitului realizat anual de Bihor Media. La banii ăștia, dacă zice Bolojan să jignești inteligența cititorilor tăi, o jignești, nu stai pe gânduri.