23 februarie
Mâine e ziua cea mare. O să invadez Ucraina. Multă lume mă compară cu Hitler, pentru că și el a invadat aceeași regiune în al doilea război mondial, dar, vezi tu, dragă Jurnalski, între mine și Hitler e o deosebire importantă, esențială chiar. Eu o să invadez Ucraina din est, nu dinspre vest, cum a făcut el. Asta înseamnă că militarilor mei care înaintează la primele ore ale dimineții nu le va bate soarele-n ochi.
Plus că eu nu port mustăcioară ca a lui. Ce-i drept, am încercat azi-dimineață când m-am bărbierit, dar nu-mi stătea prea bine și am ras-o.
24 februarie
Dragă Jurnalski, vreau să te asigur că nu sunt un om nebun. Sau poate că sunt, dar numai puțin. Chiar azi mi-am făcut un test și doctorul meu mi-a spus, cu o mână tremurândă și îndepărtându-se de mine fără să mă piardă din ochi, că-s cât de cât OK mental. După care a mototolit raportul medical despre sănătatea mea psihică și l-a înghițit. Nu prea am știut ce să fac cu întâmplarea asta, așa că am dat ordine ca medicul să fie aruncat pe geam. Oricum, nu-ți face griji pentru el. A murit repede. Până jos sunt doar trei etaje.
25 februarie
Nu e un război. Multă lume folosește abuziv cuvântul război. E mai mult o intervenție militară de o precizie chirurgicală, care urmărește anihilarea armatei adverse și cucerirea teritoriului inamic. Se poate numi așa ceva război?
27 februarie
Sunt puțin îngrijorat de sancțiunile externe. Nemții, francezii, americanii și japonezii vor să facă din noi un stat paria, cu care nimeni nu mai stă de vorbă. Tare mă tem că noi și bielorușii vom fi complet izolați față de restul lumii și ne vom petrece bătrânețile învadându-ne unul pe celălalt.
Oricum, am amenințat cu nucleara și toată lumea a luat-o razna. Chiar nu pricep. Ce mare lucru? Gâdea anunța nucleara de două ori pe săptămână la Sinteza zilei și nu mai spunea nimeni nimic. Poate că n-am fost eu destul de clar. Trebuia să precizez că nu e vorba de vreo armă, ci doar de o investigație beton despre cum tehnocrații vor să taie pensiile.
