Dragă jurnalski, pentru mine cîștigarea unui nou mandat de președinte a venit ca o surpriză totală. Nu mă așteptam la așa ceva și am făcut-o mai mult ca să le închid gura prietenilor și colegilor mei care spuneau: “Haide, Vladimir, candidează! Nu contează dacă cîștigi un nou mandat. Contează să nu se termine ăsta pe care-l ai acum”. Le mulțumesc tuturor rușilor adevărați care m-au votat: indiferent dacă sînt în viață sau nu, indiferent dacă vin dintr-o țară pe care am invadat-o sau nu.
Cea mai mare surpriză pe care am avut-o la aceste alegeri a fost să descopăr că Mihail Gorbaciov încă trăiește. Oare cum s-a întîmplat asta? Doar am fost neglijent sau pur și simplu îmbătrînesc? Oricum, din ce-am auzit, i s-a mărit pata roșie de pe frunte și acum are forma întregii Europe. Ce-o mai însemna și asta?
Da, e posibil să fi exagerat cu această masă de aer rece eliberată în restul Europei, probabil oamenii și-ar fi dat seama că am fost reales și fără ea, dar noi, rușii, sîntem un popor darnic care se bucură să împartă din puținul lui și cu ceilalți. Gîndiți-vă doar la neurogazul Novichok.
Din păcate, trebuie să recunosc că agențiile occidentale au dreptate. Au existat mari nereguli în timpul acestor alegeri și au fost multe situații suspecte în care nu m-ar mira ca votul să fi fost influențat. Știu asta sigur pentru că mă așteptam să cîștig cu aproximativ 86%, nu 76%, așa cum a fost la final. Dar ce putem face, sigur niște capete vor trebui să cadă pentru ce s-a întîmplat.
De fiecare dată cînd cineva remarcă că sînt la al patrulea mandat de președinte al Rusiei și asta nu e neapărat ceva democratic, îmi place să-i răspund individului: “De ce privești lucrurile atît de sumbru, Alexei? E de la bătăile pe care le-ai primit? De ce nu le privești ca pe două mandate de zece ani? Sau ca pe un singur mandat de douăzeci de ani? Duceți-l în beci să recalculeze”.
Am primit astăzi o glumă foarte drăguță pe Facebook. Cică “dacă te simți vreodată inutil în viață, gîndește-te că se poate mult mai rău. Puteai să fii Opoziția din Rusia”. Am rîs, e o glumă foarte drăguță, dar și foarte-foarte adevărată. E și foarte tristă pentru că fac tot posibilul să descurajez acest tip de glume, iar singurul mod în care pot face asta e asigurîndu-mă că nu există opoziție în Rusia.
