Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Justiţia paralelă şi lentă a micuţului Horia Georgescu

Zoom Justiţia paralelă şi lentă a micuţului Horia Georgescu

Săptămâna trecută, Agenţia Naţională de Integritate a dat două comunicate extrem de importante. Primul era un răspuns la acuzaţiile ministrului Justiţiei, Titus Corlăţean, adresate judecătorilor de la Curtea Constituţională a României. Titus Corlăţean a declarat că judecătorul Iulia Motoc ar fi incompatibilă cu funcţia, deoarece deţine şi alte funcţii decât cea de judecător al Curţii Constituţionale. Iulia Motoc însăşi nu a negat acest lucru, dar a negat Horia Georgescu, şeful ANI, anunţând că judecătoarea CCR nu a încălcat Legea 176/2010, cunoscută şi drept Legea ANI. Corect, nu a încălcat-o, dar nu despre această lege era vorba, ci despre Legea 47/1992, care spune, la articolul 61, alineatul 4, că „funcţia de judecător şal Curţii Constituţionaleţ este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior“. Or, conform declaraţiei de interese, doamna Iulia Motoc este membru în mai multe organizaţii şi board-uri, declarând în 2010 că a obţinut venituri ca „expert“ în aceste organizaţii. Legea ANI nu este încălcată, dar legea de funcţionare a Curţii Constituţionale, da.

Al doilea comunicat important al ANI a fost cel prin care se anunţa starea de incompatibilitate a senatorului PDL Cristian Rădulescu, incapabil să justifice o diferenţă semnificativă (122.475 de euro) între veniturile şi cheltuielile realizate în perioada mandatului. Este primul politician declarat incompatibil pentru acest lucru, prin aplicarea articolului 17, alineatul 6 din Legea 176/2010, dar nu este, nici pe departe, singurul aflat în situaţia de a expune în declaraţiile de avere diferenţe semnificative. Articolul 18 al Legii ANI spune că prin „diferenţe semnificative, în sensul prezentei legi, se înţelege diferenţa mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă“. De reţinut, pentru că diferenţele semnificative apar în cazul mai multor demnitari a căror cercetare este fie tergiversată, fie evitată de către ANI.

Un prim caz care ar trebui cercetat la sânge este chiar cel al actualului preşedinte al ANI, domnul Horia Georgescu. În 2007, Horia Georgescu a contractat două împrumuturi. Unul la Emporiki Bank, în valoare de 148.500 de euro, scadent în 2032, şi unul la persoanele fizice Marian şi Carmen Petcu, în valoare de 300.000 de euro, scadent în 2012. Venitul anual al domnului Georgescu a fost, în 2007, de doar 101.978 de lei, adică 28.971 de euro la ­cursul din decembrie acelaşi an. Ar fi avut nevoie de zece ani doar pentru restituirea împrumutului de la familia Petcu, nu de cinci, cum scria în contractul de împrumut, fără să mănânce, să-şi cumpere haine şi fără alte cheltuieli. În 2010, domnul Georgescu a vândut un apartament din Bucureşti, evaluat de el la suma de 86.000 de lei, familiei Vald­man, pentru 80.000 de euro, de patru ori mai mult decât valoarea de impozitare. Suma a folosit-o pentru reducerea creditului de la Emporiki, soldul acestuia fiind, în 2011, de 62.543 de euro. Ciudat este că, deşi şi-a prelungit contractul de împrumut de la familia Petcu până în 2027, nu a reuşit să restituie, din 2007 şi până în 2012 (când trebuia restituită toată suma), decât 30.000 de euro. În acest ritm, domnul Georgescu ar trebui să facă un nou act adiţional şi să ceară familiei Petcu păsuire până în 2057, 50 de ani fiind perioada în care va reuşi să restituie toţi cei 300.000 de euro.

Mai mult, veniturile domnului Horia Georgescu au scăzut, în 2011, el câştigând doar 89.953 de lei din salariu, chirie şi câteva ore predate la „Dimitrie Cantemir“, plus 2.619 euro ca expert TAIEX. În total, 23.884 de euro. Deşi, timp de patru ani, Horia Georgescu a obţinut venituri de aproximativ 100.000 de euro, din care şi-a redus creditul la Emporiki doar cu 7.775 de euro (fără a pune la socoteală banii de pe apartament) şi creditul la familia Petcu cu 30.000 de euro, şeful ANI nu declară conturi care să depăşească 5.000 de euro. Altfel spus, ori există lucruri pe care le-a ascuns în declaraţia de avere, ori Agenţia de Intergitate este condusă de o mână-spartă, capabil să cheltuiască în patru ani mai bine de 60.000 de euro.

Dar mai multe despre cum ANI are două viteze atunci când vine vorba de evaluat averile, despre protecţia pe care o asigură membrilor marcanţi ai PDL şi propriilor oameni, în timp ce-i vânează pe toţi ceilalţi, veţi putea citi în numărul viitor.

 

 

1 comentariu

  1. #1

    a pus si patrick, azi, 04.07.2012, umarul…:)

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Martirii carantinei

    28 iulie 2020

    Printr-o ironie a sorții, săptămîna trecută Marea Neagră și-a luat și ea rația de libertate, fiindcă din două sute de mii de samavolnici care s-au scăldat în lipsa de respect […]

  • Cel mai scump dulap din istorie

    28 iulie 2020

    „Am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro“, a zis președintele Iohannis, și s-au găsit destui să se repeadă să-i pupe mîinile ca unui binefăcător. Banii ăștia, […]

  • Ieșirea din rând a Dichisitului

    28 iulie 2020

    Rareș Bogdan credea, nu cu multă vreme în urmă, că PNL se învârte în jurul prețioasei sale persoane așa cum flaorea-soarelui se orientează după astrul zilei, iar muștele roiesc în […]

  • Nelu Pușcărie

    21 iulie 2020

    Starul de televiziune Nelu Tătaru s-a înduioșat de sine însuși și a lăcrimat în timpul unui interviu, amintindu-și cum îi dădea bunicuța lapte cu caimac cînd era de-o șchioapă. De […]

  • Unde-s pistoalele, unde-s spitalele?

    21 iulie 2020

    Pandemia, pe care doctorul Streinu-Cercel ne-o înfățișa în aprilie ca pe un dromader, s-a dovedit a fi, iată, o cămilă cu două cocoașe. Potrivit OMS, a treia cocoașă e așteptată […]