Nu poți să vorbești de egalitate în fața legii și, în același timp, de pensii speciale. Sau de Catedrala Cheltuirii Banului, dar asta e altă discuție.
E limpede că, în cazul militarilor, nu vorbim de pensii speciale, ci de pensii vocaționale. Discuția este echivalentă în cazul magistraților.
Însă pensionările anticipate sunt unul și același lucru cu pensiile speciale. Vorbim de privilegiu în cazul pensionărilor anticipate. Punct.
Cert este că discuția „pensiilor speciale” este ținută pe moment strict în zona luptei împotriva aleșilor PSD care și-au mărit tot ce au putut să-și mărească prin vot. Este o discuție despre Justiția penelistă și iohannistă care eliberează țara de PSD. Bineînțeles, cât timp va fi dusă în acest fel, ea nu va conduce decât spre fundături. Ceea ce este bine. O pierdere de timp, dar asta e.
Justiția întrevăzută în anularea privilegiilor pensiilor speciale nu mai funcționează însă în zona scutirii de taxe din industria IT. „Nu mai există astăzi nici o rațiune pentru menținerea acestor facilități”, spunea Ludovic Orban chiar în septembrie anul ăsta. Ultima oară, că o mai spusese înainte de multe ori. Între timp, Orban s-a răzgândit. Scutirile din IT nu i se mai par privilegii, nu se aseamănă deloc cu „justiția socială” din cazul pensiilor speciale. Orban le-a transmis celor din IT „să stea liniștiți pe moment”. A spus-o obosit, încercănat, cu o pâlpâire de vegan în ochi – pur și simplu, Ludovic nu are timp de ei. Pe moment, bineînțeles.
Chiar Cristian Păun, consilierul său personal pe probleme de diferite tăieri, a spus că ar fi o prostie să se anuleze scutirea de impozitare din industria IT. Același Cristian Păun – care ar scoate salariul minim pe economie pentru că e un factor perturbator al libertății pieței –, ce să vezi, nu mai vede nimic perturbator în piață din faptul că statul intervine brutal și îi scutește pe unii de ceva, de orice, chiar nu contează.
plafonare sau impozitare trebuie sa fie mantra sefului de guvern si a celui de la finante.