Dacă ar fi fost cândva tânăr, am fi putut spune acum despre Emil Boc că-și trăiește a doua tinerețe. Născut bătrân ca om politic, recrutat de turnători bătrâni și agresivi, Boc nu a avut vreme să copilărească. Atunci când a fost aruncat de la București ca o cârpă, a prins mare boală pe mitici și de atunci o ține una și bună că el și ardelenii sunt harnici, iar ăștia din sud niște putori. Asta nu-i mare lucru, atât poate, atât a înțeles.
Cu adevărat amuzantă este vitalitatea de „lider cu greutate“ al partidului. Adună oameni în jurul lui, coalizează energii, creează sinergii. Oamenii uită că, după plecarea de la București, când omul puțea a rușine ceva de speriat, dar el nu simțea nimic, Emil Boc a mai avut o cursă din aceasta electorală în care a fost implicat până peste urechiușe. E vorba de campania pe care liderul de la Cluj, liberal, după ce făcuse căcat PDL-ul, i-a făcut-o Elenei Udrea. În 2014, Emil Boc nu l-a susținut pe Klaus Iohannis la președinția României, ci pe doamna. Aceeași pe care o slugărise și ca băiat în casă al turnătorului.
Pe-atunci, în campanie electorală, Emil Boc spunea astfel despre Elena Udrea: „În această campanie voi face tot ce-mi stă în putință să sprijin candidatura doamnei Udrea… apreciez că e omul potrivit la locul potrivit“. Astfel mozolea micuțul. Era la concurență cu bikinii doamnei: care intră primii-n fund. Ehe, de multe ori, bikinii au pierdut la scor.
E mișto că, între timp, harnicul și, culmea, arogantul Boc a făcut din Cluj un oraș în care mai pot să trăiască doar tipul de om pedelist, cu bani mulți făcuți naiba știe cum.
2.033 de vizualizări
Referitor la partea cu bikinii doamnei Udrea, recunosc ca si eu le-aș fi facut concurență. La propriu.
Auzi, nene, chiar asa de-n lipsa esti?
E tara plina de fete frumoase, una mai buna decat alta si tu plangi dupa mostacioasa aia umflata?