La capătul străzii mele e un chioşc non-stop cu, în spate, o terasă sub copertină (am mai scris despre ea) unde am văzut consumatori la mese chiar de Anul Nou, dimineaţa – nu ştiu ce le bagă în băutură, că le ţine de cald.
Sîmbătă am fost după ziare, am văzut intrarea spre terasă blocată cu scaune şi panglici ca alea cu care Poliţia împrejmuieşte scena crimei, şi am întrebat-o pe tanti de la chioşc dacă s-a întîmplat ceva. Mi-a răspuns că nu şi că panglica e pusă anume ca să nu se întîmple. „Adică?“ „Adică vedeţi ce ceaţă e? Am pus aşa să nu iasă careva fără să plătească sau să fure navete cu sticle!“
Publicat în Cațavencii, nr. 46, 21-27 noiembrie 2012
