O stafie bântuie prin România: Piedone, pornit să dea amenzi și să închidă prăvălii. Ca să fim în trend, am ajuns și noi într-un local, pentru a afla ce preparate culinare gustoase sunt oferite clienților înfometați și, mai mult ca sigur, pofticioși. Stăm de vorbă cu patronul:
– Bună ziua! Ce faceți acum, mai exact?
– Acum, mai exact, supraveghez fetele de la bucătărie, care actualizează marfa, îi fac update, cum se mai spune…
– Văd că tocmai râcâie mucegaiul de pe cârnați; aruncați părțile stricate și ce rămâne folosiți ca produse proaspete?
– Nu aruncăm nimic! Cu mucegaiul facem bucătărie asiatică. Din bube, mucigaiuri și noroi facem preparate noi, cum zicea și poetul.
– Aveți un bucătar chinez?
– Un chinez avem, Liu, care vindea teniși în complex. Îl poreclim Chef Liu.
– Deci, până la urmă, Liu e bucătar, chiar chef, nu?
– Îi spunem Chef Liu fiindcă, de când e în România, s-a apucat de băut. Are multă imaginație, valorifică tot ce găsește, tot ce prinde.
– Sper că formularea „tot ce găsește, tot ce prinde” e o redundanță.
– De găsit e ușor: cum ar veni, bureții de pe pereți, doar întinde mâna și-i bagă în oală. Mai greu cu prinsul, cu capturarea, că unii sunt tare vioi!
– Mă tem să mă gândesc la ce vă referiți…
– El se pricepe la bucătăria asiatică, eu nu mă bag. Spune că, pe la ei, tot ce are patru picioare se mănâncă, mai puțin mobila. E vigilent, pândește cu pătura și, cum apare, „Haț!”.
– Mi-e rău! Să trecem la altceva: cum sunt depozitate alimentele?
– Unul peste altul, să avem loc să dormim la răcoare, în magazie. Nu se strică, se transformă, ca în cântecul cu Jana, care nu e moartă. Unele își mai schimbă starea de agregare, dar și apa devine solid, apoi gaz, apoi iar lichid.
– Dar legumele nu-s apă: văd roșiile alea, chifligite, ca o pastă cu mucegai și musculițe…
– Mucegaiul e sănătos, antibiotic, iar musculițele garantează că mâncarea e bună. Problemele apar când nici muștele nu se ating de mâncare: au fost niște cârnați de la care au murit toate, plus gândacii și rozătoarele.
– Aveți în meniu ciorbă cu perișoare, chifteluțe, sărmăluțe, mici și altele, dar în bucătărie este doar o oală cu amestec…
– Amestecul ăsta, când se prăjește, este chiftea, când se fierbe e perișoară, dacă se învelește în varză, e sarma. Merge și la ardei umpluți. Pus pe grătar se face mici…
– Fantastic! Atât de multe preparate dintr-un simplu amestec!
– Să continui, că m-ați întrerupt. Deci, pe grătar, devine mici, cu cartofi și vinete este musaca, dacă are smântână e ciulama, cu apă și zahăr e baclava, iar cu frișcă devine prăjitura casei!
– O ultimă întrebare: e adevărat că se pune hârtie igienică în parizer și în crenvurști?
– Asta-i doar o legendă urbană: n-ați văzut cât de scumpă e hârtia igienică?
7.980 de vizualizări
o cauta cu lanterna piedone maimuta. Daca de un singur „patron” frustrat ,sa vezi ce-l umfla la fata manual… Nu ca ar interesa pe careva de soarta maimutoiului piedone…
Presupun ca iti place sa mananci gunoi, rahat si altele din gama asta, sau dai la altii…?banul sa iasă!
ce mananc eu ,tu n-o sa-ti permiti niciodata! 😉
Dna mamica ta stie ca te a nascut cu un singur neuron? Si ala rahitic.
Presupun ca iti place sa mananci gunoi, rahat si altele din gama asta, sau dai la altii…?banul sa iasă!
E un om lipsit de maniere, dornic de expunere mediatica maxima, intr-un stil apropiat de al lui Petrov, dar mai comic (are si un debit net superior). Dar problemele par reale, nu am auzit ca ANPC sa fi fost dat prea des in judecata dupa „raidurile” lui Piedone si sa fi pierdut foarte multe procese.
Gabriel,ce mananci ma de esti asa arogant genuchi de broasca la gratar,ai uitat boule cind te bateai cu ratele pe dude
Bine le face Piedone cind gaseste mizerie,mucegai carne neetichetata,abatoare insalubre,de acolo maninci tu ,e si normal ca nu mananca nimeni -cacat cu portia ca ala e al tau tot
Dar se pare ca si tu esti un imputit care esti deranjat de ANPC nu de Piedone
Mars la Handel ca i,ti pute gura