Dacă revista în care publici este inclusă pe lista Institutului de Informaţii Ştiinţifice (ISI), care este o divizie de măsurări ştiinţifice a Thomson Reuters Corporation, înseamnă că meriţi să stai la masa noastră. Cel puţin asta este atitudinea cultivată de o sumedenie de snobi mioritici. Cât de improbabilă este măsurătoarea ISI încearcă să demonstreze profesorul Peter Manu, de la Albert Einstein College of Medicine din New York.
Profesorul Manu ia ca performanţă ştiinţifică de vârf felul în care a fost reflectată, în publicaţiile ştiinţifice, descoperirea telocitelor cardiace, în 2005, despre care se presupune că pot regenera inima, după infarctul miocardic. Co-descoperitorul lor, academicianul Laurenţiu Popescu, până în urmă cu trei săptămâni rectorul Academiei de Ştiinţe Medicale, este şi editorul-şef al revistei Journal of Cellular and Molecular Medicine (JCMM). Popescu a publicat până acum 75 de articole ştiinţifice. 52 fiind găzduite în JCMM. Dintre acestea, 22 de articole din 32, care au tratat subiectul telocitelor, au apărut în JCMM. 19 articole (59,4%) sunt autocitări. Doar trei au apărut în diverse reviste străine. În articolul din numărul din aprilie 2011 al JCMM, „Popescu are 26 de referinţe bibliografice, care includ 10 autocitări, dintre care 7 au fost publicate în JCMM“, observă profesorul Manu. Cel publicat în numărul din iunie a.c. „are 76 de referinţe bibliografice care cuprind 15 autocitări, dintre care 10 publicate în JCMM“. Media autocitărilor academicianului Popescu în ultimele trei numere ale revistei JCMM este de 32,7%“, constată profesorul Manu. O referinţă bibliografică despre academicianul Laurenţiu Popescu, despre motivul pentru care nu mai este rectorul Academiei de Ştiinţe Medicale, poate fi găsită în numărul 22 al revistei noastre, sub numele de cod „Preda“.
